Test drive Mercedes-Benz CLS 350 CDI Shooting Brake

Să fie un break derivat din CLS modul celor de la Mercedes-Benz de a ne aminti că ei fost primii care au reinventat noțiunea de coupe sau o nișă dusă prea departe? Să aflăm…

Recunosc că prima generație Mercedes-Benz CLS m-a luat prin surprindere, atât de mult încât l-am testat de două ori în două săptămâni consecutive doar ca să mă conving că este real. În era „pre CLS“, așa cum îmi place mie să o numesc, Mercedes-Benz nu a dat niciodată de bănuit că ar fi dispus să inoveze în alt domeniu decât cel tehnic. Prin urmare, desenul spectaculos al unui coupe cu patru portiere construit pe baza unui E Class, a reprezentat fără doar și poate un punct de cotitură pentru nemți.

După cum era de așteptat, lansarea generației actuale de CLS nu avea cum să beneficieze de același factor „wow“, așa că Mercedes-Benz a plusat cu acest Shooting Brake. Poți spune că acesta este modul lor de a ne reaminti că ei au inventat nișa coupe-urilor în patru portiere și că, oricâți concurenți ar apărea, tot ei vor duce conceptul mai departe. Modul în care îl vei privi pe Shooting Brake este puternic dependent de deschiderea ta vis-a-vis de conceptul de break. Dacă îți place ideea atunci o să îți placă și interpreatarea stilistică pe care designerii Mercedes-Benz au reușit să o pună în practică.

În prima jumătate a mașinii nu vei găsi nimic nou în comparatie cu un CLS, iar asta era de așteptat deoarece vorbim despre o variantă de caroserie cu un nume mai pretențios și nu un model de sine stătator. Planșa de bord clasică, ajunsă un laitmotiv Mercedes-Benz, își face treaba în continuare și va bucura clienții care nu cred în touchpad-uri și ecrane digitale supradimensionate. Într-un fel, este reconfortant să conduci o mașină foarte scumpă care nu te asaltează cu mii de funcții și preferă să se concentreaze în a optimiza modul în care interacționezi cu sistemele de care ai nevoie cel mai des. Atenția acordată detaliilor rămâne un punct forte al nemților, până și aeratoarele primind o ramă cromată de efect și lamele dintr-un plastic de o calitate ieșită din comun. Mai în glumă mai în serios, Mercedes-Benz aproape că face risipă de materiale de calitate în zone în care șoferul foarte probabil nici nu va avea curiozitatea să își plimbe degetele.

CLS Shooting Brake este mai lung cu 16 mm decât un CLS, lungime suplimentară modestă care nu are nici o legatură cu ampatamentul, așa că pasagerii de pe banchetă beneficiază de aceeași ofertă de spațiu ca în versiunea sedan. Doi adulți nu trebuie să își facă griji că linia de coupe le va afecta spațiul disponibil pentru cap, în timp ce al treilea nu ar face decât să compromită nivelul de confort general. În materie de portbagaj, CLS se laudă cu 590 l, adică cu 70 l mai mult decât sedanul, oferă o deschidere mai amplă precum și posibilitatea de a rabata bancheta și de a elibera un maxim de 1.550 l.

Dacă excludem varianta AMG, Mercedes-Benz oferă patru motorizări pentru noul CLS Shooting Brake, două diesel (250 CDI și 350 CDI) și două pe benzină (350 și 500). Ultimele două motorizări vor fi foarte probabil evitate de majoritatea cumpărătorilor, iar, luând în considerare trendul clienților de a se orienta spre motoarele diesel de capacitate mică, eu aș miza pe popularitatea indicativului 250 CDI de 2,2 l, bi-turbo și 204 CP. În dorința importatorului de a ne pune la dispoziție tot arsenalul dinamic al lui Shooting Brake, modelul de test era echipat cu dieselul de top 350 CDI, V6 de 265 CP, așa că vom lăsa testul cu versiunea 250 CDI pentru la primăvară.

Prima impresie este că Mercedes-Benz nu a vrut să îi ofere lui CLS Shooting Brake o conduită sportivă, care s-ar fi aflat, până la un punct, în contradictie cu practicalitatea invocată de caroserie, așa că s-au concentrat pe confort și siguranță. Cel puțin cu suspensia metalică standard, mașina se înclină destul de mult pe viraje, iar transmisia automată 7G-Tronic îți sugerează discret că nu îi place să fie grăbită. Cei care vor un plus de dinamism nu au decât să bifeze suspensia opțională AirMatic cu al său mod sport și să apeleze la modul manual al transmisiei automate. Altfel, ideal ar fi să lași transmisia să se folosească cum crede ea de cuviință de cuplul generos și să îți alegi o destinație cât mai îndepărtată.

Odată ajuns acolo vei aprecia atât suplețea suspensiei, care filtrează cu succes inclusiv denivelările abrute cât și consumul mediu de 7-8 l/100 km. Cât despre viitorul acestei versiuni de caroserie, eu îi văd atât rostul cât și potențialul, rămâne de văzut cum vor reacționa clienții români.