Monica Tatoiu este prezență constantă atât pe micile ecrane, cât și la evenimente. Cuvântul său are greutate în media românească, fiind una dintre puținele femei care are curajul de a spune lucrurilor pe nume. Noi admirăm curajul, fermitatea și hotărârea Monicăi Tatoiu. Am fost curioși, este la fel de hotărâtă și în trafic? A răspuns întrebărilor noastre într-un interviu exclusiv pentru AutoExpert.ro.
Îi mulțumim pe această cale.
AUTOEXPERT: Care a fost prima mașină care v-a furat inima?
MONICA TATOIU: Hyundai Sonata în 1995 în vară, prima mea mașină de firmă. Am învățat să șofez din 93 încoace pe un Oltcit Club 12 TRS, verde metalizat, adevăratul coupe românesc a cărui construcție de la șurub la uși a fost urmărită pe bandă de șotul meu la Craiova.
AEX: În 2008 conduceați un Peugeot 207. S-a schimbat ceva de atunci?
M. T: Am un Peugeot 206, tot coupe în amintirea Oltcit-ului, auriu cu trapă și cutie automată, probabil unic în România ca dotări cu 50.000 de km la bord, din 2004. Am ajuns tot la Hyundai Grandeur, trecând prin Volvo S80 și Hyundai XG.
AEX: Ați renunța la mașină în favoarea mijloacelor de transport în comun?
M. T: Eu pensionară fiind, deși beneficiez de transport gratuit, nu îl pot utiliza atât de des pe cât mi-aș dori din cauza infrastructurii deficitare. În străinătate la NY, Milano, Londra, Paris, Lyon, Madrid nu merg decât cu transportul în comun. 
AEX: Ce părere aveți despre șoferii care își fac propriile reguli în trafic?
M. T: Poliția Română trebuie să își facă datoria și să oblige participanții la trafic să respecte legea aplicând-o indiferent de legitimația din parbriz, de Senat, de Camera Deputaților sau de poza lui Caragiale din talon. Obișnuiesc să îi fotografiez și să postez imaginile pe FB. Cei care parchează pe locurile persoanelor cu dizabilități sunt după părerea mea cei mai nesimțiți.
AEX: Care ar fi bugetul maxim pe care l-ați da pe o mașină?
M.T: Îmi plac mașinile noi, cu cutie automată, cu senzori de parcare, dar nu intenționez să plătesc niciodată sume ridicol de mari pentru aceste opțiuni. Mașina e o cheltuială, nu este o investiție. Nu haina face pe om.
AEX: Aveți temeri legate de condusul pe timp de iarnă?
M. T: Nu am nicio temere în ceea ce privește condusul pe timp de iarnă. Am un exercițiu îndelungat .Excursiile la ski la mare altitudine cu mașini echipate corespunzator m-au ajutat în acest sens.
AEX: Se întâmplă să aveți zile în care să ziceți: “Eu astăzi nu vreau să conduc”?
M. T: Da, în fiecare zi când ies în bulevardul Nicolae Caranfil dimineața și seara. Sau când, pentru o întâlnire de afaceri de 30 de minute caut loc de parcare 1 oră.
AEX: Povestiți-ne un pic despre cel mai hazliu moment petrecut în mașină.
M. T: Soțul meu, mare inginer mi-a montat pe Hyundai Sonata un sistem de alarmă super sofisticat, conceput de el, ce prevedea decuplarea motorului la intenția de furt. Așa de bun a fost încât din când în când motorul se oprea în mers fără intenție de furt. Mi s-a întâmplat la o oră de vârf în pasajul Bucur Obor la ieșire în rampă. Cu această ocazie am învățat cuvinte noi în argoul bucureștean și lucruri pe care mama nu le-a făcut niciodată. Am scos cheia din contact și am plecat către casă convinsă fiind că voi divorța a treia oara.
AEX: Cum iesiți din situațiile limită pe care le întâlniți în trafic?
M. T: Am învățat să conduc preventiv și mai important știu că cimitirele sunt pline de cei care au avut prioritate. Nu încalc legea și îi evit pe cei care o fac cu eleganță. Singurul lucru care te ajută în situații limită este sistemul de frânare și nu accelerația.
AEX: S-a întâmplat să vă certați cu un alt participant la trafic? Dacă da, din ce motiv?
M. T: Pe bulevardul Aviatorilor, deși sunt piste de biciliști pe trotuar, semnalizate corespunzator, te întâlnești în trafic cu imberbi care șicanează mașinile făcând slalom printre mașini, ignorând total pista care le-a fost dedicată prin contribuția tuturor participanților la trafic care își plătesc la zi taxele și impozitele. Când i-am claxonat în încercarea disperată de a evita un potențial accident, din care tinerii aflați pe bicicletă ar fi ieșit mai șifonați decât mașina mea, am fost agresată verbal și mașina lovită, reproșându-mi-se că nu am citit decizia Consiliului General al Primăriei prin care pistele dedicate bicicliștilor au fost anulate deși indicatoarele rutiere arată contrariul, atât șoferii cât și bicicliștii sunt obligați să respecte signalistica rutieră. Poliția rutieră nu a îndrăznit să mă apere deși legea era de partea mea. Am fost apărată de un alt participant la trafic cu alura fizică necesară a-i pune pe fugă pe revoltații de serviciu.
AEX: Ce loc ocupă mașina în viața dumneavoastră?
M. T: Nimic mai mult decat un mijloc de transport în siguranță din punctul A în punctul B, așa cum ceasul arată ora. Cu mănuțile și cerceii e altă situație. Acolo e vorba de dependență.
