Albert Kirzinger este șeful Departamentului de design al companiei germane, din 2012. A studiat designul vehiculelor la Universitatea din Pforzheim, iar în primă instanță, a proiectat trenuri rapide de pasageri pentru Deutsche Bahn și alte companii internaționale, vehicule comerciale (Unimog și camioane ușoare pentru Mercedes-Benz Brazilia) și autocare pentru distanțe lungi. În 1999, Albert Kirzinger s-a mutat la Grupul VW și a lucrat la Audi, Bentley, Bugatti și VW. La VW Vehicule Comerciale, și-a pus semnătura pe Caddy 4 și 5, Bulli T6 și T7, Amarok, Crafter etc. Interviu realizat de Bogdan Grigorescu
AEx: Abordați diferit designul unui van electric față de al unuia convențional?
Albert Kirzinger: Lucrăm cu ambele tipuri de vanuri, și fiecare concept are avantaje și dezavantaje. Deși au proporții identice, la aceeași amprentă la sol modelele electrice au mai mult spațiu interior. Dar, ca design exterior, trebuie să respectăm aceeași legislație, fie că e termic, PHEV sau electric. Ca designer, dacă proiectezi un model termic, îți place că ai libertatea să lungești zona frontală, care creează o imagine de prestigiu. La electrice, ai anumite limitări la exterior, dar interiorul mai spațios îți oferă mai multă libertate la proiectare, pentru că ai podeaua plană, motoarele sunt mai compacte…
AEx: În zilele noastre, beneficiați de digitalizare, puteți desena totul pe computer. Mai folosiți mijloacele clasice?
A.K.: Absolut! Bineînțeles că o bună parte din muncă o facem pe planșa digitală. Să luăm drept exemplu Amarok. Am realizat schițele manual, pe foaie, dar în faza crucială a dezvoltării a izbucnit pandemia, deci n-am mai putut lucra clasic, pentru că nu eram împreună, ci lucram de acasă. Așa că am lucrat doar digital, și este o mașină cu un design reușit, iar asta demonstrează cât de departe a ajuns tehnologia digitală. Însă, în final, va trebui să scoatem mașina din lumea digitală și s-o transpunem în lumea reală, să ne uităm la ea, să o modelăm din lut, să facem modificările manual. Apoi, s-o transpunem înapoi în lumea virtuală, pentru ultimele detalii.
AEx: De o parte a baricadei sunteți dumneavoastră, designerii, niște „poeți“, iar de cealaltă, inginerii, niște matematicieni. Vă mai certați din când în când?
A.K.: Da, clar, dar depinde mult și de tipul de cumpărător căruia i se adresează mașina. În cazul modelelor cu un statut care necesită o abordare premium și avem mai multă libertate, lucrăm mai greu. Dar, dacă luăm drept exemplu California, unde estetica este limitată de latura utilitară, știm sigur ce vrea cumpărătorul și facem cu toții eforturi să optimizăm acel rezultat, lucrând în paralel. De exemplu, la scaunele individuale, în locul banchetei. Perspectiva mea, ca absolvent al Facultății de Design, se confundă de multe ori cu a inginerilor.
AEx: Ați adus vorba de California, un model care are la interior multe elemente specifice unei locuințe, nu unei mașini. Cum schimbă ele comportamentul la testul de impact?
A.K.: E greu să lucrezi la un astfel de produs, dar țineți cont că VW este singura marcă din lume care face un camper de la A la Z. Totul este la fel de sigur și de aliniat la lege ca într-un vehicul normal, ca la un Golf, de pildă. Trebuie să ne asigurăm că niciun element nu împiedică, de exemplu, deschiderea airbagurilor-cortină, de aceea le proiectăm perfect pentru acest scop. Nu cumpărăm elemente de la terți, așa cum fac rivalii noștri. Toate elementele se comportă perfect la impact, inclusiv bucătăria, care necesită o cu totul altă abordare față de elementele tipice mașinilor. Eu, știind toate astea, n-aș cumpăra niciodată un alt camper, pentru că știu cum lucrează inginerii noștri.
AEx: În mașinile recente sunt tot mai puține butoane și tot mai multe ecrane. Credeți că designerii și-au pierdut importanța?
A.K.: Cred că noile oportunități conduc către noi soluții, dar nu am ajuns la capătul drumului. Să luăm ca exemplu Amarok, cu al său ecran mare, de pe care poți activa diverse funcții. Ai și butoane, scurtături fizice, din care poți activa aceleași funcții, deci redundante, dar de folos în anumite situații, când nu ai timp să cauți prin meniuri. Încă nu știm exact dacă ecranul e mai bun decât butoanele, sau invers. Sau când vor ajunge comenzile vocale să fie o soluție viabilă. Eu cred că e nevoie de o combinație, de un echilibru. Și un lucru e cert: oamenii au fost oameni și acum două secole și vor fi oameni și peste două secole, și ei dictează care sunt cele mai bune soluții.
AEx: În final, am patru întrebări scurte, la care mi-aș dori răspunsuri scurte. Ce fel de design preferați, interior sau exterior?
A.K.: Pentru mine, e mai ușor să desenez exterioare, dar mai provocator să desenez interioare.
AEx: Care sunt culorile preferate la interior și exterior?
A.K.: La exterior, combinații de două-trei culori. Am lucrat la Bugatti Veyron, care are două culori, apoi la Multivan, căruia i-am mai adăugat o culoare la mijloc, o bandă cromată ce înconjoară mașina și care dă strălucire exteriorului. La interior, depinde. La vanuri, alb, pentru le face să pară mai spațioase, dar cu gri în partea de jos, ca să nu se murdărească. În plus, creează o senzație cromatică tipică avioanelor. La mașinile premium, prefer tonurile mai subtile, dar mereu cel mai deschis să fie în zona de sus. Plafonul negru creează senzația de cockpit, deci l-aș folosi la modele precum Amarok.
AEx: Dacă v-aș da acum un creion și o hârtie, ce tip de vehicul ați desena?
A.K.: Un van!
AEx: Dacă n-ați fi designer, ce altă meserie ați avea?
A.K.: Nu mi-am pus problema. Râde. Am fost dintotdeauna designer și nu mă văd făcând altceva!
