ChatGPT debutează la bordul unei mașini, mai exact în DS 7. O revoluție? L-am testat umăr la umăr cu trei asistenți convenționali. S-a dovedit a fi cel mai puțin util. Test comparativ: inteligența artificială la bordul autoturismelor.
Text: Alessio Lana. Adaptare: Bogdan Grigorescu. Foto: Massimiliano Serra
Cere și ți se va da! Sau măcar încearcă să ceri, deoarece cu asistenții vocali nu se știe niciodată dacă sau ce o să primești. Cum, care asistenți? Vocile care promit să răspundă solicitărilor noastre fără a fi nevoie să folosim butoanele sau ecranul tactil, care ar trebui să ne îndrume către restaurante și benzinării, să ne pună muzica preferată sau să dezactiveze alertele sonore enervante, care, să recunoaștem, încă sunt imature. Asistenții promit, dar nu se țin de cuvânt, cel puțin nu întotdeauna.
Inteligența artificială: comparație ca la carte
Provocarea tehnologică este la cel mai înalt nivel: până acum 10–12 ani, o entitate artificială care înțelegea graiul natural al fiecăruia dintre noi, cu pauze, accente, inflexiuni, expresii, părea futuristă, în timp ce, de prin 2012 încoace, aceste inteligențe artificiale sunt regăsite prin toate locuințele. Și de acum, chiar și în mașini, ChatGPT debutând în DS 7. Pentru a înțelege dacă este cu adevărat util, îl testăm comparându-l cu Alexa, în acest caz prezentă într-un Jaguar F-Pace, și cu două software-uri native considerate printre cele mai bune de pe piață, BMW iDrive 8.5 și Mercedes-Benz MBUX.
Acestea au la bază filosofii complet diferite, care reflectă și abilitățile diferite ale fiecărui asistent. DS se remarcă pentru că a fost primul producător care a integrat ChatGPT în sistemul său multimedia, apoi l-a asociat asistentului propriu, Iris, și l-a democratizat pentru publicul larg. Fiind un chatbot, adică un software conceput pentru a simula o conversație între doi oameni, nu face nimic altceva decât să vorbească excesiv. Nu are acces la funcțiile mașinii și îl putem folosi doar pentru a ne ține companie. Dar pentru asta n-ar fi mai bine să dăm un telefon sau ascultăm un podcast?
Alexa e peste tot
Alexa, pe de altă parte, este asistentul pus la dispoziție de Amazon și o găsim, împreună cu a sa voce metalică și pesuasivă, în mașinile multor mărci, unde totuși se abține și lasă sistemul de infotainment să asculte și să vorbească. Particularitatea sa e că poate să comunice cu toate sistemele automatizate ale locuinței: poate deschide garajul, poate verifica dacă am armat alarma casei și poate stinge luminile. În timpul condusului, nu ajută prea mult, dar există o excepție. Lamborghini a ales-o ca asistent vocal principal pentru mașinile sale, precum Huracán Sterrato, pe care l-am analizat și am constatat că poate inclusiv să acceseze controalele climatizării și luminile.
Sistemele dezvoltate „in-house”
La rândul lor, BMW și Mercedes-Benz au preferat să-și dezvolte proprii asistenții vocali, iar diferența este evidentă. Fiind software-uri proprii, acestea au acces mai profund la funcțiile mașinii, putând chiar să seteze viteza și distanța până la mașina din față a pilotului automat adaptiv, să deschidă geamurile sau să pornească încălzirea în scaune. În general însă, promisiunea de a nu distrage atenția celui de la volan este ignorată, pentru că se întâmplă ca mai toți asistenții să greșească, să se încurce sau să-ți ceară să repeți ce le-ai cerut (chiar de mai multe ori). Dacă alte tehnologii de la bord, precum ABS, ESP, asistentul de bandă și pilotul automat ar funcționa astfel, siguranța noastră ar fi în pericol.
Dincolo de aceste bâlbe uzuale, unele dintre greșelile asistenților vocali mi s-au părut de-a dreptul hilare. Ca atunci când i-am cerut Alexei să pună un post de radio, iar ea mi-a povestit despre „mijloacele prin care se transmite conținutul sonor“ și apoi, la insistențele mele, mi-a replicat că „radio vine de la latinescul rază“, fără să-mi îndeplinească, în final, cererea.
Apoi, nemulțumită, în loc să-mi afișeze pe ecran ruta până la cea mai apropiată stație de încărcare a bateriei, a început să redea la volum maxim playlistul cu „sunete albe“ cu care încercam (în zadar) să-mi adorm fiica. MBUX și iDrive sunt mai preciși, dar fac și ei unele gafe. În timp ce încercam să găsesc o stație de încărcare în zonă, primul m-a trimis la 527 km, pe care i-aș fi parcurs în 5.5 ore, iar al doilea, la 200 km distanță, deși eram în Milano, unde e plin de prize publice.
Am ajuns la capătul evoluției?
Să fim cinstiți, pentru noi, oamenii, este ușor să ne batem joc de astfel de sisteme avansate (atât de rudimentare față de cele din thrillerele sci-fi) și e greu să trecem cu vederea bâlbele. Recunoașterea limbajului vorbit este o tehnologie uimitoare, vârful inteligenței artificiale. E clar, sistemele asociază cuvintele cu anumite acțiuni, de aceea pot să răspundă la multe comenzi. Însă adevăratul salt va fi atunci când nu ne vom mai limita să ne adaptăm limbajul uzual la unul convențional, pentru a fi înțeleși de sisteme, ci vom putea folosi și expresii, inflexiuni și dialecte, iar sistemele vor putea înțelege inclusiv când există și zgomote de fond.
Acestea din urmă scad puternic nivelul de precizie a înțelegerii, tocmai de aceea Alexa, Siri și Google Assistant sunt mult mai preciși când îi folosim acasă decât în mașină. Momentan este imposibil de făcut o predicție, dar, probabil, va mai dura ani sau zeci de ani. Și dacă, între timp, deși cerem să fim duși la o stație de încărcare, asistentul ne va duce la restaurant, mai bine ne relaxăm, pentru că nervii nu-și au rostul, acesta fiind nivelul actual al dezvoltării sistemelor.
Testul nostru – Luptă în patru
Pentru a realiza acest test, am creat o serie de întrebări și comenzi care să scoată la iveală diferitele particularități și neajunsuri ale software-urilor, care sunt foarte diferite ca filosofie, capacitate și abilitate. Un prim set se referă la elementele cele mai utilizate în timpul conducerii, precum căutarea stațiilor de încărcare, a benzinăriilor și a restaurantelor. Am mers mai adânc, investigând funcțiile de infotainment care pot fi controlate prin voce, dar și posibilitatea de a interveni direct asupra elementelor mașinii, precum lumini, alerte și geamuri. În cele din urmă, le-am testat abilitățile de a conversa, în unele cazuri cerându-le să ne citească povești deja scrise, în altele, să creeze chiar propriile povești, așa cum am face noi, oamenii.
- Caută cea mai apropiată benzinărie.
- Du-mă la cea mai apropiată stație de încărcare.
- Găsește restaurante în zonă/Du-mă la cel mai apropiat restaurant japonez.
- Du-mă la Vairano.
- Sună la redacție.
- Pornește radioul/ Vreau să ascult The Prodigy.
- Mi-e frig/Crește temperatura.
- Dezactivează alerta de depășire a vitezei.
- Spune-mi o poveste fantastică despre doi copii din Rozzano care călătoresc la Vairano pe spinarea unui dragon.
ChatGPT
Integrarea ChatGPT în asistentul Iris este mai mult un instrument de marketing decât un adevărat pas înainte pentru conducere. DS însă se poate lăuda că e primul care a făcut acest lucru, și alte mărci au anunțat că-l vor urma. Acest chatbot este doar o „mașină de chat“: ne poate spune povestea locului pe care urmează să-l vizităm, îi poate distra pe copii inventând povești cu ei ca protagoniști sau ne poate da quizzuri cu care să ne petrecem timpul.
Alexa
Alexa este unul dintre cei mai puternici asistenți vocali de pe piață, dar, deocamdată, poate face foarte puțin pe mașini. Diferitele mărci nu-i permit să „ajungă la fundul“ sistemelor de bord, astfel că se limitează la a da voce infotainmentului: caută destinații, setează navigația și controlează sistemul multimedia (făcând multe greșeli, adesea irezistibil de umoristic). Cu toate acestea, la unele mașini, cum ar fi un Lamborghini Huracán Sterrato pe care l-am testat, vi se garantează un acces mai complet și, prin urmare, puteți regla climatizarea și luminile interioare.
BMW iDrive 8.5
Fiind dezvoltat intern, la fel ca MBUX-ul lui Mercedes-Benz, asistentul vocal de la BMW este cu adevărat un asistent de conducere, înlocuind cu succes butoanele și ecranul tactil, pentru a ne menține concentrați asupra drumului. Există erori, dar mai puține decât la Alexa sau ChatGPT. Posibilitatea creării unui cuvânt de activare ad-hoc pentru cei care stau în spate reprezintă un scut excelent care ține la distanță solicitările insistente ale celor mici. Păcat că vocea e prea robotizată, iar sistemul nu se conectează la locuința automatizată.
Mercedes-Benz MBUX
La fel ca în cazul BMW, suntem în vârful piramidei capacităților actuale ale asistenților vocali, chiar dacă funcțiile sunt mai limitate. Microfoanele excelente permit MBUX-ului să distingă pasagerul de șofer, așa că primul poate să spună „mi-e frig“ pentru ca temperatura să crească doar pe partea sa. Un pic precum ChatGPT, are unele aspecte conversaționale, deși mai limitate. Poate crea quizzuri și spune glume, cu condiția să vrei să le asculți (vocea excesiv de robotică nu atrage).
