În cadrul unei licitații organizată de RM Sotheby’s la muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart, un spectaculos W 196 R din 1954, cu caroserie Stromlinienwagen, a fost vândut unui proprietar privat pentru 51 de milioane de euro.
Licitația pentru Mercedes-Benz W 196 R Stromlinienwagen a marcat a doua cea mai mare sumă plătită vreodată pentru o mașină, după recordul mondial de 135 de milioane de euro achitați pentru un Mercedes-Benz 300 SLR Uhlenhaut Coupé din 1955, în 2022. Uhlenhaut a doborât recordul anterior de 48,4 milioane de dolari plătit pentru un Ferrari 250 GTO din 1962 în 2018. În timp ce Uhlenhaut poate fi utilizat și pe șosea, Stromlinienwagen este destinat strict circuitelor de Grand Prix.
Dotat cu un motor cu opt cilindri în linie, Mercedes-Benz W 196 este un vehicul destinat curselor de Grand Prix care putea concura în două stiluri distincte de caroserie – formatul cu „roți deschise”, mai potrivit pentru competițiile cu multe viraje, și versiunea Streamliner (Stromlinienwagen) cu roți acoperite, care avantaja mașina pe pistele largi unde aerodinamica era foarte importantă.
Au fost fabricate doar 14 șasiuri originale W196 și numai 10 au supraviețuit sezonului din 1955. Dintre acestea, patru au păstrat configurația Streamliner. Mașina vândută la Stuttgart, șasiul 00009/54, este singura dintre cele patru care nu aparține Mercedes-Benz ci Indianapolis Motor Speedway Museum.
În plus, exact această mașină a fost condusă de doi dintre cei mai galonați piloți de curse din istorie, Juan Manuel Fangio și Stirling Moss. Și, dacă nu era suficient pentru a îi crea o aură exclusivistă, celebrul Fangio a reușit să o conducă spre victorie la o cursă desfășurată la Buenos Aires în 1955.
Vândut în aceeași sală care a găzduit vânzarea Uhlenhaut în 2022, argintiul W196 a părut a cere să fie comparat cu predecesorul său mai scump. Un motiv pentru care Uhlenhaut păstrează titlul suprem în materie de sumă licitată vreodată pentru o mașină este legat de numărul de astfel de vehicule existent la nivel mondial. În timp ce Streamliner este unul din cele patru exemplare, în întreaga lume există doar două Uhlenhaut. În plus, Uhlenhaut este, cel puțin în teorie, mai ușor de utilizat.
„Nu cred că oamenii consideră W196 ca fiind în aceeași stratosferă”, consideră Simon Kidston, analist și consultant în domeniul automobilelor care a fondat în 2014 indicele K500 al automobilelor clasice. El este și cel care a făcut oferta câștigătoare pentru Uhlenhaut în numele unui client rămas anonim. „W196 este absolut minunat. Dar, în lumea noastră (n.n. – a participanților la licitații pentru vehicule extrem de rare), au existat și alte W196 și este foarte posibil să mai apară și altele în viitor”, a adăugat Kidston.
Vorbind tot despre diferența dintre Stromlinienwagen și Uhlenhaut, Peter Haynes, un purtător de cuvânt al casei de licitații RM Sotheby’s, a explicat că mașinile cu un singur loc, precum W196, sunt considerate mai puțin dorite decât cele cu un al doilea loc, chiar dacă majoritatea nu vor părăsi niciodată garajul deținătorului. Două locuri sunt, cel puțin în viziunea potențialilor cumpărători, mai propice pentru a invita prietenii și familia să se alăture distracției și să meargă cu mașina. „Problema cu mașinile de Grand Prix cu un singur loc este că, în mod clar, acestea nu sunt utile decât pentru a fi expuse pe circuit sau pentru a ajunge în muzee sau colecții private ca exponate statice”, notează Haynes.
