Statistica nu minte. Anul 2012 a adus (încă) o scădere masivă a pieței de automobile noi din România, dar acest trend nu pare să fi afectat producătorii premium. Care ar fi explicația?
In top 10 importatori pe anul 2012 doar BMW face nota discordanta intr-o mare de minusuri ce incepe cu Dacia (-32,2%), Renault (-35,6%), Volkswagen (-19.5%) si se incheie cu Opel la un neverosimil -50.6%. Pe fondul unei piete totale la -24,9%, era de asteptat ca toti actorii pietei auto sa aiba de suferit, dar, chiar si asa, scaderile “generalistilor” sunt drastice. Cu atat mai mult cand BMW este la +8,3%, Mercedes-Benz +2,5%, Audi +17,5% si Land Rover +76,4%.
Sigur ca unii ar putea incheia discutia cu banalul argument “banii nu au disparut, ei au fost redistribuiti celor bogati”, dar aceasta argumentatie nu este suficienta pentru a explica acest fenomen.
Sa luam urmatorul exemplu: recent, Peugeot a lansat pe piata, intr-un mod atat de discret incat eu personal nu am observat o campanie anume, crossover-ul 4008. Bazat pe modelul Mitsubishi ASX, acest model cimenteaza o relatie deja stabilita intre grupul PSA si Mitsubishi, ce a debutat acum 4 ani cu tripleta Outlander, C-Crosser si 4007. Pana aici totul bine si frumos, asta pana cand ajungem la capitolul preturi. Cel mai ieftin 4008 pleaca de la 33,967 euro TVA inclus pentru motorul 1,6 HDi 4×4, in timp ce clientii care vor dori ceva mai mult in materie de cai putere vor fi nevoiti sa isi elibereze conturile de 36.292 euro pentru motorul de origine japoneza 1,8 diesel 150 CP.
Logic, am fost socat de aceste preturi, mai ales pentru ca vorbim despre un crossover care, in mod normal, ar trebui sa concureze pe Qashqai, o masina considerabil mai ieftina. Prin urmare am consultat cu atentie echiparea standard ca sa descopar ca vorbim despre echiparea de top Allure, pentru ambele motorizari. Cat de mult justifica aceasta echipare pretul final, asta ramane la latitudindea cumparatorilor, dar pentru moment nu exista alternative. Prin urmare cel mai ieftin 4008 te va costa 33,967 euro si tinand cont ca vorbim despre o masina cu tractiune integrala si greutate peste o compacta, motorul de 1,6 HDi va avea prestatii modeste si cam atat.
Lasam pentru moment in plan secund modelul 4008 si ne indreptam atentia spre un cunoscut de-al meu care, pe la jumatatea anului 2012, si-a achizitionat un BMW X1 xDrive18d pentru suma de 32.000 de euro. Ca sa fim corecti trebuiesc precizati si factorii tranzactiei: urma sa fie lansat modelul cu facelift, negocierea a durat cam doua luni si persoana respectiva se afla la al doilea BMW. Prin urmare nu pot garanta ca acest pret putea fi obtinut de orice persoana care intra intr-un showroom BMW, dar chiar si asa diferentele nu puteau fi majore.
Acum sa facem un pas in spate si sa privim imaginea de ansamblu: 4008 vs. X1, Peugeot vs. BMW, 33,967 euro vs. 32,000. A se nota ca am ales versiunea low-power desi corect ar fi fost sa o aleg pe cea de 36,292, la fel cum trebuie sa notam ca X1 avea cutie automata in acest bani, optiune care la momentul actual nu este disponibila pe 4008. Rezultatul acestui mic comparativ de cifre este evident, oricine ar fi ales modelul BMW in defavoarea lui 4008. Probabil ca multi vor contesta acesata comparatie si au motivele sa o faca, dar ea nu a fost facuta pentru a aduce deservicii nici unei marci ci pentru a explica de ce unii vand si unii se afla pe minus. A nu se intelege ca aceasta problema este unica la Peugeot pentru ca nu este cazul. Acum cateva luni eram la doi pasi de a realiza un comparativ intre noul Passat CC si Jaguar XF facelift, cu preturi comparabile iar exemplele pot continua.
In anul 2012 dealerii importatorilor premium au stiut cum sa convinga clientii sa scoata banii din buzunar oferind fie reduceri consistente, fie pachete de dotari tentante. Au stiut sa se adapteze unei piete in care pana si clientii cu bani au devenit mai constienti de valoarea banilor, iar asta se vede in cifre.
In tabara opusa, multi importatori au ramas blocati in fata crizei, fara idei de marketing, fara campanii, fara agresivitate, fara inspiratie. S-au baricadat in showroom-uri si au preferat sa isi planga de mila in loc sa actioneze. Sigur ca nu a fost cazul tuturor, dar nici procentele de scadere nu mint. Ce trebuie sa inteleaga importatorii generalisti este ca oamenii sunt dispusi sa cheltuiasca in continuare bani pe masini noi, dar nu o vor face decat daca simt ca primesc maximul pentru banii lor. Iar pentru asta fiecare vanzator trebuie sa fie mai flexibil, mai destept si mai capabil sa ofere clientilor exact ce vor. La fel as dori sa vad campanii de promovare in care brandurile sa isi recunoasca atuurile clasice si sa nu mizeze pe ideile de sportivitate si premium in cazul unei berline de familie coreene. Sincer, nu pot sa cred ca un client va crede ca o masina care pleaca de la 10.000 de euro se poate lauda cu sportivitate sau calitate premium. Mai multa sinceritate si realism nu ar strica…
