Gabriela Firea, edilul Capitalei, intră sub lupa presei internaționale. Penelul acid al editorialistului Quattroruote Gian Luca Pellegrini o glorifică (ironic sau nu) pe primărița care a decis să interzică, contrar logicii, manifestările sportive stradale din centrul Bucureștiului. Reproducem mai jos textul integral din ediția 733, luna septembrie, a revistei Quattroruote.
“Gabriela Firea. Un nume care, dacă nu sunteți român, nu vă spune (poate) nimic. Dar, pentru cei care mai cred că automobilele au încă și valențe pozitive, o persoană care ar trebui imediat sanctificată. Este numele edilului orașului București, o doamnă frumoasă de 44 ani care, înainte de a fi aleasă primar, a cochetat cu arta nobilă a jurnalismului. O doamnă care a avut curajul să facă un gest extrem de nepopular în zilele noastre: să interzică închiderea temporară a bulevardelor sau străzilor și transformarea lor în gazde nepoluate pentru activități sportive în aer liber. Ținta primară a fost Via Sport, o manifestare al cărei nume vorbește de la sine și care presupunea închiderea unui dintre cele mai aglomerate bulevarde din centrul Bucureștiului, timp de două zile. Cu numai un weekend înainte de eveniment, traficul aglomerat din oraș a exasperat-o pe Primărița, proaspăt instalată în funcție. Cu un oraș paralizat la picioare, Firea a dat imediat vina pe evenimentele culturale din acea perioadă. Prima măsură? Suspendarea închiderii oricărei artere în scop cultural sau sportiv. Un val de critici nu a fost suficient pentru a o aduce cu picioarele pe pământ. Firea a rămas fermă pe poziție, afirmând că nu va lua lecții de cultură civică de la cinci persoane care, pentru propriul bine, obligă mii de șoferi să piardă timpul în blocaje de circulație. Știrea s-a răspândit rapid în media internațională. Cotidianul britanic The Guardian a trimis chiar un corespondent la București pentru a relata scandalul, descris în termenii folosiți deobicei doar în știrile despre discrimiările etnice.
Iată că fosta noastră colegă, doamna Firea are tăria de a sfida trendul european anti-automobile, cu sau sau fără intenție, declinându-și, cel mai probabil, propriile soluții (sau propria competență) referitoare la rezolvarea problemelor reale de trafic cu care se confruntă orașul pe care îl conduce. La Londra (ca și la Milano) se face uz de arma numită Congestion Charge, un mod subtil de a spune că poluare e nocivă, nu putem să o eliminăm, dar putem măcar umple cuferele primăriei de pe urma ei. La Oslo, se vorbește despre interzicerea automobilelor în centru până în 2019 și chiar renunțarea la combustibilii fosili până în 2050 (curios pentru un stat al cărui buget o duce bine mersi de pe urma industriei petroliere). Madrid și Hamburg pun preț pe programe de glorificare a transportului public. Campioana absolută a extremismului anti-mașini este, însă, Anne Hidalgo, edilul Parisului, care a ostracizat șoferii până la limita dictaturii. Prima dată a inaugurat ziua fără mașini. Apoi a anunțat interzicerea tuturor dieselurilor în Paris până în 2020. În final, a decretat tragerea pe dreapta a mașinilor produse înainte de 1997, acestea nemaiavând voie să circule între orele 8 și 20 – stârnind un val uriaș de polemici privind modul aplicării acestei legi absurde (jandarmii ar trebui să devină acum experți în piese Bugatti și Delahaye de colecție). Politica dusă la extrem, de dragul prejudecăților cu iz extremist. Automobilul, această extensie a statutului și a propriei personalități, este ostracizat în Europa mai mult decât în orice alt colț al planetei. O atitudine fără pic de corespondență în viața de zi cu zi. Cifrele vorbesc de la sine. Contrar luptei europene anti-mașini, industria auto prosperă și nu dă semne de oboseală. Din contră: în numai zece ani, între 2005 și 2015, cadența de producție anuală la nivel global a crescut de la 67 milioane de mașini la 90,7 milioane. O expansiune neegalată de niciun alt domeniu. În Europa, numărul de mașini pe cap de locuitor a urcat la 7%, în Rusia cu 57%, în Africa cu 31%, iar în Asia cu 123%. Media globală de 180 de vehicule la 1.000 locuitori (la nivelul întregii Asii, aceasta se cifrează, însă la 79 de mașini). Automobilul, așa cum îl cunoaștem noi astăzi, va rămâne protagonistul civilizației umane, mult timp de acum înainte. Poate că primarul Bucureștiului nu a greșit, de fapt, cu nimic.”
Gian Luca Pellegrini, Quattroruote
