Studiile arată că e a doua cea mai consumată băutură din lume, după apă. Și, are o istorie indisolubil legată de mare, nu doar pentru că, precum orice marfă, s-a răspândit în lume transportată în calele vaselor, ci și pentru că orașele porturi au reprezentat pilonii expansiunii pe diferite continente și al conceptului de cafenea.
Ne energizează diminețile, ne echilibrează după-amiezele încărcate, și ne răsfață la ceas de seară. Aburul
aromat al cafelei s-a strecurat ușor-ușor în tabieturile oamenilor, iar această licoare a devenit, pe parcursul a numai câteva sute de ani, a doua băutură consumată de om, după apă.
Deși este cea mai „tânără” dintre băuturile calde, comparativ cu ciocolata sau ceaiul, istoria sa este mult mai stufoasă decât a celorlalte. Din momentul în care oamenii au fiert și au băut cafeaua pentru prima dată, acum în jur de 800 de ani, aceasta a făcut mai mult decât să recupereze timpul pierdut – a alimentat revoluțiile, a transformat practicile religioase, i-a făcut pe unii bogați, iar pe alții săraci și i-a ținut pe ceilalți treji toată noaptea.
Dacă este însă să ne întoarcem în timp, pentru a-i descoperi originile, se pare însă că istoria sa este mult mai veche. Și aici intervin legendele. Una dintre acestea îl are în prim-plan pe păstorul Kaldi, care a descoperit că după ce caprele sale consumau fructele unui anumit arbore dobândeau o energie care le făcea să nu mai doarmă peste noapte. Kaldi a încercat și el efectul nemaiîntâlnit al acestora și le-a vorbit despre fructele de culoare roșie călugărilor de la o mănăstire din apropiere. Inițial aceștia au fost împotriva consumului boabelor și le-au aruncat în foc, de unde s-a eliberat o aromă plăcută.
Boabele prăjite au fost colectate din jar, apoi dizolvate în apă fierbinte, creându-se astfel prima ceașcă de cafea din lume. O altă legendă este legată de iemenitul sufi Ghothul Akbar Nooruddin Abu al-Hasan al- Shadhili. Și din nou apar viețuitoarele, doar că de data aceasta se spune că în călătoriile sale acesta a observat o vitalitate neobișnuită a păsărilor care trăiau într-o zonă plină cu arbuști de cafea. A decis să încerce boabele pe care le consumau păsările și și-a dat seama că ele au efect și asupra sa, lucru pe care avea să-l împărtășească tuturor celor întâlniți în peregrinările sale.
Ce spun istoricii?
Potrivit studiilor istorice, înaintașii etiopieni ai poporului Oromo de azi au descoperit și au recunoscut efectul energizant al cafelei extrasă din arborele de cafea. În orice caz nu există nici o dovadă clară ce indică unde anume în Africa creștea cafeaua ori cine o consuma, sau chiar avea știință cineva de existența ei mai devreme de secolul al XVII-lea. Studiile au relevat însă că în trecut cafeaua era considerată aliment și nu băutură. Triburile est-africane măcinau boabele crude de cafea și prin amestecarea cu grăsime animală obțineau o pastă pe care războinicii o consumau pentru a avea mai multă energie în timpul luptelor. Începând cu anul 1000, renumitul tămăduitor Avicenna, administra cafea în chip de medicament. Boabele de cafea erau fierte și transformate într-o băutură numită qahwa. Etiopienii obțineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea în apă a boabelor uscate.
Povestea lui Kaldi,crescătorul de capre din secolul al IX-lea, nu a constituit o dovadă scrisă decât în anul 1671 și este probabil apocrif. Din Etiopia, se spune că a călătorit până în Egipt și Yemen. Dar cea mai credibilă și veche dovadă a apariției cafelei ca băutură sau dovadă a existenței arborelui de cafea apare la mijlocul secolului al XV-lea, în mănăstirile Sufi din Yemen, zona despre care se vorbește în cea de-a
doua legendă despre care v-am vorbit. Boabele de cafea au fost prăjite și uscate pentru prima dată în Arabia, procedeu ce se păstrează și în epoca modernă.
Mențiuni scrise
Cafeaua este menționată prima dată de către negustorul de cafea Philippe Sylvestre Dufour și este o referință la bunchum din lucrările medicului persan, Muhammad ibn Zakariya al-Razi, cunoscut în vest sub numele de Rhazes, dar informații mai exacte legate de prepararea băuturii din boabele de cafea prăjite datează din secolele ulterioare.
Cel mai important personaj care menționează cafeaua este Abd al-Qadir al-Jaziri, care în anul 1587 pune bazele unei lucrări în care urmărește traseul cafelei, în lucrarea sa intitulată Umdat al safwa fi hill al-qahwa, în care vorbește despre un șeic, Jamal-al-Din al-Dhabhani, primul care a adoptat utilizarea cafelei în jurul anului 1454. Efectul cafelei de energizare și alungare a somnului devine apoi din ce în ce mai popular în rândul sufiștilor.
Drumul cafelei merge din Arabia Felix – Yemenul de astăzi, către Mecca și Medina, apoi către marile orașe Cairo, Damasc, Bagdad și Istanbul. În orașele din Orientul Apropiat au apărut și cafenele publice, qahveh khaneh, cu o popularitate de neegalat pentru toate tipurile de activități sociale. Primul magazin de cafea s-a deschis la Constantinopol, în 1475, fiind numit Kiva Han. Începând cu 1512, efectele stimulatoare ale cafelei au determinat imamii conservatori din lumea arabă să interzică consumul acesteia pentru musulmani. Cu toate acestea, prima
cafenea a fost deschisă la Damasc, în 1530. În secolul 16 obiceiul consumului de cafea se răspândise în intreaga Persie, Egipt, Siria și Turcia, iar până în secolul al 17-lea, cafeaua și-a croit drum și în Europa.
Soiuri de cafea
În prezent cafeaua este produsă în peste 50 de țări. În scopuri industriale se cultivă cele aproape 80 de varietăți ale soiului Arabica și soiul Robusta. Arabica este cea mai apreciată și cultivată cafea și se obține din arborele Coffea Arabica, originar din Etiopia, în timp ce Robusta are un conținut ridicat de cafeină (1,7 – 4%), un gust
puternic și mai puțin aromatizat. Liberica, de calitate medie, este originară din regiunea Monrovia, Liberia. Este asemănătoare cu Robusta, are de asemenea o creștere rapidă și poate rezista la condiții climaterice
nefavorabile. Se cultivă exclusiv în câmpiile subtropicale ale Africii de Vest și Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare și temperatura cuprinsă între 20 și 25°C.
Maragogype se numește astfel deoarece acest arbore de cafea a fost descoperit în veci nătatea orașului Maragogype din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin încrucișarea dintre arabica și liberica. Este cafeaua cu cele mai mari boabe din lume, dimensiunile acestora fiind de 2-3 ori mai mari decât în cazul celorlalte varietăți.
Cultura acestui arbore este extrem de împrăștiată (Guatemala, Brazilia, Nicaragua, Mexic, Columbia și Java), la o altitudine variind între 600 și 1000m.
Sfânta Elena, cu tente florale, de citrice și caramel este numită și „cafeaua lui Napoleon”, deoarece a fost cafeaua preferată a acestuia în perioada celebrului exil pe insulă. Această cafea crește într-un sol vulcanic, cu utilizarea exclusivă a îngrășămintelor naturale cum ar fi guano. Panama Boquete Geisha este un soi care
crește la altitudinea de 1.700 de metri, în apropierea vulcanului Baru din Panama. Datorită altitudinii, această cafea are o savoare specială, o aromă ultrafină și aciditate moderată.
Kopi Luwak sau „cafeaua milionarilor” este o cafea recoltată din insulele Java, Sumatra, Bali, Sulawesi, Filipine, Timorul de Est și din unele zone din India. Boabele acestei cafele nu sunt culese direct de pe plantă, ci numai
după ce au fost ingerate și apoi eliminate parțial digerate de un animal numit civeta de palmier.
Acest animal are în tubul digestiv o enzimă protează cu proprietatea de a reduce gustul amărui al cafelei.
Black Ivory este obținută din boabele de cafea înghițite, digerate și eliminate pe cale naturală de către elefanți.
Procedura de obținere a cafelei este asemănătoare cu cea pentru fabricarea cafelei Kopi Luwak. Prin acest proces cafeaua capătă un gust special, devine mai rafinată, puțin mai amară, cu ușoară aromă de
ciocolată, fructe, nuci, măceșe. Această aromă se datorează faptului că boabele de cafea sunt digerate odată cu alte elemente din hrană elefanților, cum ar fi bananele sau trestia de zahăr.
Black Ivory este considerată cea mai bună cafea.
Este foarte rară și greu de găsit, prețul fiind chiar mai ridicat decât al cafelei Kopi Luwak.
Această cafea poate fi gustată doar în câteva hoteluri de 5 stele din Thailanda, Maldive, Abu Dhabi și într-un singur local din S.U.A., „The Elephant Story”.
