TEST SsangYong XLV 1.6 e-XDI: Tivoli XXL

Prin XLV, Ssangyong oferă un Tivoli cu un portbagaj mai mare și un design diferit pentru un supliment de preț de circa 1.300 euro. Test cu Ssangyong XLV 1.6 e-XDI turbodiesel de 115 CP cu transmisie manuală cu 6 trepte.

Norii negri abătuți asupra lui Ssangyong după criza mondială din 2008 au trecut după ce indienii de la Mahindra au cumpărat în 2011 producătorul sud-coreean. Iar Tivoli, primul model dezvoltat sub umbrela indienilor, a înregistrat deja rezultate foarte bune, fiind vândut în 85.821 unități în 2016. Coreenii au un țel ambițios de a vinde 100.000 de unități anual din fiecare model al gamei, noul Rexton fiind prezentat la finalul lunii trecute la Salonul de la Seul. De asemenea, în 2018 va urma un Rexton pick-up, iar Actyon va ieși din producție.

Succesul lui Tivoli i-a determinat pe coreeni să dezvolte o a doua versiune pe baza acestuia. Se numește XLV și are un portbagaj substanțial mai mare. Ampatamentul și ecartamentele față/spate sunt identice cu cele de la Tivoli, dar consola spate este mai lungă cu 240 mm. Ssangyong declară un volum al portbagajului de 574 litri (720 litri cu kit de reparație) la XLV față de 423 litri la Tivoli (327 la versiunile 4×4). Colegii de la Quattroruote au măsurat un volum de 494 litri, față de 363 la Tivoli. Din cei 494 litri, 131 litri sunt sub podeaua dublă, care permite obținerea unei suprafețe plane prin rabatarea fracționată 40/60% a spătarului banchetei spate.

Ssangyong a preferat opțiunea unui portbagaj mai mare în locul unei versiuni cu șapte locuri. Moto-ul lui XLV este “un crossover cu cinci locuri și un portbagaj mare”. Iar la acest capitol, XLV își surclasează toți rivalii de clasă mică fie că vorbim de Renault Captur, Suzuki Vitara, Peugeot 2008 sau Fiat 500X. De asemenea, portbagajul este foarte practic, are o formă regulată, cârlige pentru bagaje pe ambele părți laterale și o priză de 220V.

Spre deosebire de Tivoli, XLV nu are o siluetă la fel de suplă și de bine proporționată din cauza consolei spate mai lungi. Însă cu montantul spate ascuns sub geamul spate care face parcă ca acoperișul să plutească și cu jantele de 18 inch, XLV pare mai compact decât este în realitate.

Spațiul interior este identic cu cel de la Tivoli, cu mențiunea că acoperișul plat de la XLV oferă o înălțime interioară mai mare în spate cu 5 cm. Pasagerii din spate se bucură de un spațiu foarte aerisit, locul pentru genunchi fiind la fel de generos ca într-un crossover din clasa superioară compactă. Și în față este mult loc și șoferul se bucură de o poziție de condus aerisită, iar scaunele sunt excelent configurate și oferă o susținere laterală foarte bună.

Nu putem să nu remarcăm calitatea interiorului care este foarte bună pentru acest nivel de preț. Interiorul este mai primitor decât în modele similare ca preț cum ar fi Mitsubishi ASX sau Suzuki Vitara, unele zone sunt acoperite cu plastic moale, iar consola centrală cu butoanele lungi și subțiri și displayul climatizării automate cu două zone (standard) arată foarte bine. Original: memorie pentru temperatura de la aerul condiționat și tablou de bord Super Vision cu șase culori de fundal la alegere.

Sistemul multimedia cu ecran tactil de 7 inch, navigație, cameră video de marșarier și funcție mirroring (990 euro extra) este intuitiv, tastatura de la navigație este organizată ca una de PC fiind foarte ușor de tastat dar rezoluția ecranului este destul de slabă și sistemul nu se poate conecta la internet. Apreciem însă prezența mufei HDMI și a prizei de 220V în portbagaj și faptul că XLV dispune de spații de depozitare multiple, cele din ușile față fiind extrem de generoase.

Noi am avut pentru test motorizarea turbodiesel de 1,6 litri cuplată cu transmisia manuală cu 6 trepte în versiunea de echipare DLX (a treia din gamă după Standard și Standard Plus). Turbodieselul de 1,6 litri de producție proprie a fost o surpriză foarte plăcută pentru că dispune de multă vigoare în zona de turații medii fiind plăcut de condus în oraș, dar oferă și reprize foarte bune. Explicația este cuplul mare, de 300 Nm, disponibil încă de la 1.500 rpm care îi conferă o forță de împingere respectabilă printre motoarele de 1,6 litri. Puține motoare de această cilindree oferă o asemenea vigoare în condițiile în care vorbim de un SUV compact de 1.405 kg. Atât la accelerări cât și la turații mai ridicate, motorul rămâne foarte silențios pentru un diesel din această clasă de preț. De asemenea, motorul este economic, consumul în test de 6,1 l/100 km
fiind foarte rezonabil.

Suspensia este reglată mai moale fiind orientată spre confort însă în virajele rapide ruliul este destul de mare. Puntea față absoarbe bine iregularitățile drumului dar puntea spate semiindependentă este prea rigidă și confortul este afectat la trecerea peste denivelări scurte. Însă la acest capitol nici Mitsubishi ASX sau Suzuki Vitara nu oferă mai mult. Probabil cu totul este alta situația la versiunile 4×4 care dispun de punte spate multilink.

Versiunea 1.6 turbodiesel cu transmisie manuală costă 19.250 euro în echiparea DLX, cu 1.300 euro mai mult decât Tivoli. Tracțiunea integrală costă 1.700 euro în plus, iar cutia automată Aisin cu 6 trepte încă 1.500 euro. Echiparea DLX include un standard bogat cu climă automată, radio cu player MP3 și șase boxe, scaune încălzite față, jante de aliaj de 16 inch (modelul de test avea jante de aliaj de 18 inch, 390 euro), pilot automat. Pentru 1.000 euro în plus, echiparea DLX Plus vine cu jante de aliaj de 18 inch, faruri cu xenon, scaune încălzite spate, tapițerie de piele standard, iar pentru încă 350 euro se oferă scaune față ventilate și scaun șofer reglabil electric.