Mersul în off-road necesită unele cunoștințe de bază. Ulterior, pentru a prinde aptitudini, ai nevoie de ceva tehnică și multă experiență.
Condusul în siguranță pe off-road implică, în primul rând, cunoștințe temeinice despre aptitudinile tehnice ale vehiculului folosit și a unor noțiuni de bază. Ulterior, înainte de a te aventura pe trasee mai dificile, trebuie și ceva practică. De regulă însă, trebuie să conduci încet și să deschizi bine ochii pentru anticiparea diverselor obstacole. Nu de fiecare dată poți ști ce este mai încolo. Iată de ce, atunci când nu ești sigur, coboară din mașină și mergi pe jos, să inspectezi terenul. Dacă panta unui deal pare prea abruptă, încercați să o urcați pe picioare.
Dacă nu puteți, atunci există toate șansele ca nici mașina să nu poată, chiar dacă la ora actuală există sisteme electronice moderne pentru asistarea șoferului. Acestea permit chiar și începătorilor să depășească, relativ ușor, cele mai dificile tronsoane. Dar trebuie să fiți atenți să nu depășiți limitele, deoarece în situații limită componentele electronice pot ceda fără să vă prevină și veți constata că nu mai funcționează exact când aveți mai mare nevoie.
Trebuie să vă aducem aminte și că off-road-ul se face în zone ceva mai îndepărtate, poate chiar periculoase, iar dacă aveți vreo problemă tehnică va trebui să o rezolvați singuri. Iar soluția nu o veți găsi decât dacă aveți ceva practică și cunoștințe pe care le puteți deprinde și din acest ghid, dar pentru altele aveți nevoie de cunoștințe aprofundate care includ capacitatea de mers în teren accidentat, cunoașterea terenului, elemente de bază de topografie și navigație terestră tradițională pe hartă și pe GPS.
Desigur, trebuie să știți să folosiți scule și instrumente precum troliu, cric hi-lift și alte accesorii care vă pot ajuta în situații critice. Pe scurt, trebuie să studiați și să experimentați pe teren mai ușor înainte de a vă aventura în zone izolate de off-road pentru a-i accepta provocările. Mai jos vă prezentăm câteva aspecte pentru a gusta din ceea ce înseamnă off-road-ul, oferindu-vă șase situații particulare și ceva sfaturi necesare pentru a le aborda calm, în siguranță. În plus, vă recomandăm să nu mergeți niciodată singur pe teren. Mai găsiți un partener cu o mașină.
PE PANTE,CU ADERENȚĂ SCĂZUTĂ
Mizați pe inerție, alegeți treapta corectă a cutiei de viteze și trasa ideală: urcarea trebuie făcută pe cea mai puțin denivelată pantă, pe lung. Nu este ușor, pentru că sunt multe elemente variabile precum coeficientul de aderență. Nu există o regulă universală, dar deseori pantele abrupte trebuiesc abordate cu viteză constantă și în treptele inferioare. În condiții de aderență scăzută însă, urcați într-o treaptă de viteză superioară până când motorul parcă abia mai trage.
Dacă aderența este precară, abordarea treptelor inferioare va duce la patinarea roților și chiar la oprirea mașinii. În treptele superioare (de la a III-a în sus), cuplul pe roată este mai mic și vă oferă un control mai bun al momentului de limită de aderență dintre patinaj și tracțiune. În acest caz contează foarte mult experiența și este de preferat o inspecție la pas a terenulul.
LA COBORÂRI, VERIFICAȚI ADERENȚA CU PICIORUL
Când coborâți aveți alte variabile de care trebuie ținut cont. Ca regulă generală însă, se spune că dacă este noroi trebuie să evitați utilizarea ambreiajului și schimbarea treptelor. Mențineți treapta constantă și aveți grijă să nu creșteți viteza. Coborâți în frână de motor și, dacă se accelerează prea tare puteți utiliza ușor frâna de serviciu.
Rețineți că dacă sunteți într-o treaptă prea mică veți patina pe coborâre, iar dacă aveți o treaptă prea mare viteza poate crește prea mult și mașina va deveni greu de controlat. În practică se spune că se coboară pantele cu treapta cu care au fost urcate, dar și aici sunt variabile în funcție de aderența existentă. Sfatul este să folosiți ușor frâna și, la nevoie, să accelerați brusc dacă începeți să patinați. Trasa de urmat trebuie să fie cât mai dreaptă, fără viraje bruște. Nu bruscați volanul, dar mișcați-l permanent pentru a verifica aderența roților cu solul.
PE NOROI SELECTAȚI TEHNICA POTRIVITĂ
Pe noroi, mai mult decât orice ghid este necesară experiența. Prin urmare, trebuie să fiți în măsură să evaluați și să decideți ce manevră trebuie adoptată după mai mulți factori: lungimea zonei, structura terenului, grosimea păturii de noroi, panta, obstacolele din traseu și multe altele. Dacă stratul de noroi este superficial (aproximativ 5-10 cm) este ca și cum ați merge pe zăpadă, acționând ușor frâna și accelerația. â
Dacă, în schimb, trenul este foarte moale și stratul de noroi este mai gros, căutați aderența maximă și evitați pe cât posibil pierderea vitezei, iar dacă situația o impune bazați-vă pe transfer permanent de mase prin manevre stânga dreapta din volan (ca la vâsle) și din când în când accelerați brusc pentru descărcarea crampoanelor de noroiul acumulat. La mașinile cu diferențial central blocat sau fără diferențial se va amplifica tendința de subvirare în curbe. Prin urmare, trebuie să anticipați că virajele vor fi mai largi față de cât bracați și să acționați în consecință. Este o greșeală des întâlnită la conducătorii auto fără experiență. Alegeți cea mai dreaptă traiectorie și mențineți viteza.
LA VADURI,ATENȚIE LA VAL!
Traversarea unui curs de apă este întotdeauna o problemă delicată. În primul rând trebuie să știți care este adâncimea maximă a vadului și acesta nu trebuie să exceadă capacitățile vehiculului. În general, mașinile de teren pot trece prin vaduri de 60 – 90 cm dar consultați caracteristicile producătorului. O idee bună ar fi să mergeți pe jos și să măsurați cu un băț adâncimea identificând astfel posibilele gropi și tipul solului de pe fundul râului. Veți evita și zonele cu adâncimi mai mari și vă stabiliți traiectoria de urmat în funcție de punctul de ieșire cel mai favorabil.
Păstrați viteza constantă și moderată astfel încât să nu formați un val în fața mașinii. De asemenea, trebuie evitată pierderea aderenței cu baza vadului, pentru a nu vă lua curentul. Se recomandă montarea unei admisii speciale (snorkel) care să tragă aer de mai sus. Se recomandă impermeabilizarea prealabilă a pieselor mecanice supuse infiltrării. Sfat: opriți aerul condiționat înainte de intrarea în vad. Pornirea inopinantă a ventilatorului acestuia când mașina este în apă va duce la ruperea paletelor și distrugerea radiatorului.
PE DUNE DE NISIPVIRAȚI LARG ȘI PLUTIȚI
Conducerea pe nisip a vehiculelor poate da mari satisfacții dar poate duce și la probleme foarte dificile. Ei bine, pe acest fond, există mai multe variabile de care trebuie să țineți cont. Spre exemplu, pe căldură, la orele amiezii, nisipul devine mai moale și mai puțin propice pentru a susține un vehicul.
Cu toate acestea, există o tehnică ce vă permite să mențineți starea de flotabilitate a mașinii menținând viteza pe linie dreaptă, iar orice frânare sau schimbare de direcție trebuie dozată cu atenție. La plecarea de pe loc trebuie dozat atent ambreiajul accelerând ușor pentru evitarea patinării roților și îngroparea în nisip. Se recomandă utilizarea unei trepte superioare care, implicit, scade cuplul la roată. Uneori este recomandabil chiar să nu se acționeze reductorul din transmisie pentru amplificarea cuplului la roată.
EVITAREA BLOCĂRII ÎN RAVENEȘI GROPI
Pe suprafețe accidentate un rol important este jucat de garda la sol (distanța dintre cel mai coborât punct al elementelor mecanice și sol) și cunoașterea sistemului de tracțiune integrală existent pe vehicul. Spre exemplu, un vehicul offroad cu blocaje electronice pe toate roțile și diferențial blocant central va putea depăși ușor un șanț, chiar și cu o singură roată pe teren solid. Obstacolul trebuie abordat pe diagonală, cu o singură roată odată, cu o viteză constantă mică.
Pentru denivelări se va aplica aceeași tehnică dar trebuie ținut cont de balansul mașinii: atenție la urcarea acestora și la coborârea de pe denivelări, mai ales pe cele din vârful unor coame de deal pentru a evita lovirea mașinii atât la partea din față cât și prin a părții din spate prin balans. Trebuie atacată urcarea lent și accelerați atunci când și roțile din spate sunt deja pe pantă. Trebuie să fiți foarte atenți ca odată ajunși pe creastă să nu încetiniți pentru ca la coborâre să nu ajungeți la o viteză prea mare ce ar putea duce la pierderea controlului mașinii.
