Amortizoarele, împreună cu arcurile, sunt părţi importante ale suspensiilor automobilelor şi, după un anumit rulaj, trebuie verificate şi, dacă sunt uzate, înlocuite.
Suspensia unui automobil are rolul de a amortiza şocurile provocate de denivelările drumului. Amortizoarele bune menţin roţile în contact permanent cu suprafaţa de rulare indiferent de starea acesteia, asigurând astfel o aderenţă bună şi o frânare eficientă. În consecinţă, amortizoarele sunt esenţiale pentru siguranţa circulaţiei.
Amortizoarele controlează mărimea oscilaţiilor suspensiilor compensând excesul de energie transmis de la arcuri sau roţi, adică absorbind şocurile provocate de denivelările drumului şi stabilizând fiecare roată pe suprafaţa de rulare. Amortizoarele absorb vibraţiile generate de starea carosabilului şi nu le permit să ajungă la caroserie şi la pasageri îmbunătăţind astfel confortul în habitaclu.
În schimb, amortizoarele uzate produc o aderenţă scăzută a rotilor în viraje, o pierdere a capacităţii de menţinere a direcţiei şi,implicit, distanţe de frânare mai mari. Când amortizoarele sunt uzate provoacă şi uzura prematură a anvelopelor şi a altor piese,.determinând inclinarea bruscă a autovehiculului spre înainte în momentele de frânare, sau spre înapoi in momentul accelerării. Uzura lor genereaza si un balans mărit în viraje.
Semnele uzurii amortizoarelor
Amortizoarele sunt solicitate permanent pe timpul rulării autovehiculului şi se uzează.
Gradul lor de uzură depinde de numărul de kilometri rulaţi, de profilul drumului parcurs, de starea de încărcare a autovehiculului, de presiunea din anvelope şi de gradul de uzură a acestora, dar şi de stilul de conducere practicat.
Defectiunile amortizoarelor pot conduce la fenomene care au drept rezultat instabilitatea autovehiculului în rulaj, mai ales la efectuarea de viraje sau depăşiri.
Primele semne de uzură a amortizoarelor pot fi uşor depistate de orice automobilist cu experienţă în conducere: apar unele zgomote mecanice înfundate în zona amortizorului cu probleme, în curbe maşina are tendinţa să se deplaseze în lateral sau dă senzaţia că pluteşte, apar pierderi de aderenţă ale roţilor la accelerare. Totodată apare o uzură anormală a pneurilor şi chiar scurgeri de ulei pe corpul amortizoarelor. Se mai pot menţiona: o tendinţă mărită la acvaplanare pe carosabilul umed, creşterea distanţei de frânare, iar prin creşterea uzurii anvelopelor durata de viaţă a acestora scade proporţional.
Verificarea amortizoarelor
Există pusă la punct o metodă de verificare a stării amortizoarelor printr-un test de aderenţă pe ştand. Acest test constă în măsurarea greutăţii suportate de fiecare roată de pe cele două punţi în timpul oscilării platformelor pe care sunt dispuse roţile. Frecvenţa de oscilaţie a platformelor standului la care se determină aderenţa este cuprinsă între 12-18 Hz Această metodă de testare a amortizoarelor se utilizează şi la inspecţia tehnică periodică (ITP) care se efectuează la autoturisme din doi în doi ani, dar poate fi utilizată şi separat, contra cost, pentru orice tip de automobil.
Ne-am adresat unui atelier service unde ni s-a prezentat o testare de probă a amortizoarelor. Testarea durează maxim 5 minute şi determina exact starea acestora. Rezultatul testului pe fiecare roată şi pe fiecare punte, afişat pe un display, indica greutatea minimă determinată în timpul oscilaţiilor raportată la greutatea statică pe roată.
Cu cât este mai mare valoarea măsurată a aderenţei pe stand cu atât este mai bună şi ţinuta de drum a autovehiculului testat. Valorile măsurate pot fi apreciate astfel:
– Aderenţă bună – valori peste 60%,
– Aderenţă acceptabilă – valori între 20 şi 60%.
– Aderenţă subnormală – valori sub 20%.
O diferenţă între aderenţele celor două roţi de pe aceeaşi punte mai mică de 15% este considerată acceptabilă, iar o valoare a diferenţei peste 15% este considerată inacceptabilă, exagerată, şi indică uzura amortizorului de pe una din roţi.
Mod de rezolvare
În cazul aderenţei cu valoarea măsurată sub 20% (subnormale) sau a unei diferenţe între cele două roţi de pe aceeaşi punte mai mare de 15%, se impune înlocuirea amortizorului considerat defect. Dar este bine să se înlocuiască ambele amortizoare de pe aceaşi punte deoarece în momentul apariţiei unei defectiuni ca urmare a uzurii şi amortizorul pereche înregistrează de obicei la rândul lui o uzură în proporţie de peste 50%. În cazul înlocuirii unui singur amortizor, amortizorul nou va prelua mult mai corect şocurile şi va exista un dezechilibru între cele două amortizoare, dezechilibru care conduce in final la uzura accelerată a amortizorului nou. Să nu uităm că prin folosirea amortizoarelor cu defecţiuni se produce şi o uzură a arcurilor, acestea îşi pierd în mare măsură proprietăţile elastice iniţiale. Pentru a depista din timp aceste anomalii se recomandă verificarea amortizoarelor pe stand după un rulaj de 20.000 km. (Într-un rulaj de 20.000 km un amortizor este supus solicitărilor de peste un milion de ori!). Nu trebuie să ezităm, în cazul apariţiei celor mai mici indicii că suspensia este defectă (zgomote anormale, stare precară de confort pentru pasageri), să ne deplasăm la un atelier service şi să testăm aderenţa.
