Coronavirus: efectul benefic al autoizolării asupra poluării. Pandemia de Covid-19 a dus la închiderea unor mari sectoare industriale, anularea a numeroase zboruri și alte călătorii sau deplasări în interes de afaceri sau personal. Măsurrile au avut ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării aerului în întreaga lume.
Foto: Agenția Spațială Europeană; flickr
Coronavirus: efectul benefic al autoizolării asupra poluării. Dacă este ceva pozitiv în toată această criză, atunci aceasta este aerul mai curat pe care în simțim și pe care ar trebui să-l respirăm și în viitor.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproximativ 3 milioane de oameni mor în fiecare an ca urmare a unor boli cauzate de aerul poluat, iar 80% dintre persoanele care locuiesc în orașe sunt expuse la niveluri de poluare a aerului care depășesc limitele normale.
Situația este și mai gravă în țările cu economii emergente, unde 98% dintre orașe nu reușesc să se conformeze standardelor de calitate a aerului stipulat de OMS.
Măsurătorile efectuate de Agenția Spațială Europeană cu satelitul Sentinel-5P arată clar că între ianuarie și februarie 2020, nivelul dioxidului de azot (NO2), din orașe și zone industriale din Asia și Europa a fost cu 40% mai redus decât în perioada similară a anului trecut.
Covid 19 ne-a arătat și alte probleme ce pot genera probleme respiratorii
În Europa s-a înregistrat o scădere medie de 45%, pe măsură ce țările au instituit, pe rând, starea de urgență, iar oamenii au început să intre în autoizolare sau carantină.
Folosind datele colectate de satelit pentru Europa, un studiu care a vizat marile orașe din Italia, Spania și Franța – respectiv nivelurile din martie și aprilie 2020 raportate la perioada similară din 2019 – a arătat o scădere medie cu 45% a nivelului de dioxid de azot.
La Madrid, Milano și Roma s-au înregistrat scăderi între 47 și 49%, dar cea mai spectaculoasă scădere a fost înregistrată la Paris cu 54%.
Două săptămâni după ce în Marea Britanie s-au instituit restricțiile guvernamentale (23 martie) nivelul de dioxid de azot din unele orașe a scăzut cu 60%, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.
NASA a arătat că poluarea cu Dioxid de Azot (NO2) de deasupra New York-ului și din alte zona metropolitate din nord-estul Statelor Unite a fost în martie 2020 mai mic cu 30% comparative cu media lunară dintre 2015 și 2019.
Și în București se înregistrează indici de poluare la jumătate față de perioada similară a anului trecut, conform datelor măsurate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului preluate de https://aqicn.org
Cei mai mari poluatori
Cea mai mare cantitate de NO2 provine de la mijloacele de transport și fabrici și poate amplifica efectele unor boli respiratorii, precum astmul. Accentuează și simptomele celor care suferă de boli pulmonare sau de inimă. Emisiile de NO2 au reprezentat o mare problemă pentru Europa, multe țări atingând limitele agreate pentru UE.
Într-un fel, suntem martorii celui mai mare exeperiment global din istorie legat de poluare. Într-o perioadă relativ scurtă de timp, au fost oprite aproape toate sursele majore de poluare din industrie și transport.
Doar în Wuhan, 11 milioane de persoane au fost în autoizolare când pandema a atins vârful acolo. În China au fost izolate aproape jumătate de milliard de persoane. China emite în mod normal peste 30 de mega tone de dioxid de azot pe an, în 2019 au fost atins pragul de 40 mega tone.
S-ar putea permanentiza îmbunătățirea calității aerului?
China emite peste 50% din cantitatea de dioxid de azot din Asia. Fiecare tonă de NO2 care nu este emisă ca urmare a pandemiei, echivalează cu scoaterea din circulație a 62 de mașini pe an. Putem estima că pentru China char și o reducere mică de doar 10% a emisiilor de NO₂ echivalează cu scoaterea din circulație a peste 48.000 mașini. Iar scăderea cu 40% din ianuarie și februarie față de perioada similară din 2019 echivalează cu eliminarea a 192 000 mașini
Aceste ținte privind calitatea aerului și reducerea emisiilor s-ar putea obține și pe viitor, în mod permanent, dacă utilizarea mașinilor s-ar reduce și/sau dacă din ce în ce mai multe ar fi înlocuite cu mașini cu mijloace de transport electrice. Electrificarea transportului public, creșterea numărului de linii preorășenești de metrou de suprafață (trenuri electrice), și automobile electrice ar putea inversa cantitatea de emisii poluante și alți factori nocivi din aer, precum NO₂.
Dar vehiculele electrice poluează indirect prin modul cum este produsă electricitatea. Actuala îmbunătățire a calității aerului ar putea deveni permanentă atâta timp cât producerea energiei nu se va mai face prin arderea combustibililor fosili ci prin surse regenerabile, sau alte metode cu emisii reduse de carbon.
O reducere lunară cu 10% a emisiilor de NO₂ doar din modul de obținere a energiei electrice ar echivala cu închiderea anuală a 500 de centrale de cărbune.
Ce ne-a învățat pandemia?
Ironic, prin reducerea activității economice globale COVID-19 ne-a ajutat să observăm mai bine o altă criză de sănătate privind bolile respiratorii. Oprirea fabricilor și diminuarea transportului ne-au arătat că îmbunătățirea calității aerului este posibilă cînd emisiile sunt reduse la scară globală.
Pandemia ne-a arătat cum ar putea fi viitorul nostru cu un aer mai puțin poluat și a indicat de asemenea și la ce scară ar trebui adoptate măsuri.
Și nu în cele din urmă indică guvernelor și mediului de afaceri că ar trebui să ie în considerare modul cum lucrurile se pot face altfel după pandemie, astfel încât să menținem această îmbunătățire temporară a calității aerului.
