Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat astăzi că strategia Comisiei Europene pentru mobilitate sustenabilă şi digitalizată nu propune reducerea vitezei la 30 km/h în oraşe. Ea susține că, prin PNRR, România va instala cel puţin 30.000 de puncte de reîncărcare, până la jumătatea anului 2026.
România are, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), proiecte de dezvoltare a infrastructurii naţionale de carburanţi alternativi pentru vehiculele rutiere şi în special instalarea a cel puţin 30.000 de puncte de reîncărcare, până la jumătatea anului 2026, a declarat, miercuri, comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, la un eveniment dedicat mobilităţii sustenabile organizat de APIA.
„În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, există proiecte de dezvoltare a infrastructurii naţionale de carburanţi alternativi pentru vehiculele rutiere şi în special instalarea cel puţin 30.000 de puncte de reîncărcare, până la mijlocul anului 2026. (…) în aceste zile se discută în Comisia Europeană un act care să definească eligibilitatea combustibililor alternativi consideraţi a fi sustenabili. Sper că vom avea o paletă mai largă de biocarburanţi acceptaţi, astfel încât să putem creşte ponderea lor şi a combustibililor sintetici, fireşte, absolut necesar pentru atingerea ţintelor de reducere a emisiilor de carbon. Cred că trebuie să menţinem, să dezvoltăm şi alternativele sustenabile lichide pentru combustibili alternativi, astfel încât să putem beneficia de economii de scară majore prin utilizarea conductelor şi a infrastructurii de alimentare existentă, astfel încât să putem decarboniza mai rapid flotele auto existente, să reducem costurile tranziţiei”, a afirmat Vălean.
Conform oficialului, la finalul actualului ciclu european Comisia Europeană ar putea atribui fonduri în valoare de un miliard de euro pentru nevoile României şi doar din instrumentul financiar Connecting Europe Facility.
„România performează mai bine în ultima vreme la capitolul investiţii, graţie unui grup de lucru al Comisiei la nivel înalt, dedicat de noi ţării noastre, ceea ce mă face să sper ca, la finalul acestui ciclu european, să putem atribui fonduri de un miliard de euro pentru nevoile României, doar din acest instrument financiar Connecting Europe Facility. Sigur, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fondurile de coeziune contribuie şi ele cu suficienţi bani pentru finalizarea conexiunilor majore din România până la sfârşitul anului 2027. Suntem într-o conjunctură fără precedent, în care România are la dispoziţie aproximativ 12 miliarde de euro pentru transporturi. Fondurile europene nu sunt însă dedicate numai infrastructurii clasice. Finanţăm soluţii inovatoare pe întreg lanţul logistic, de la staţii de reîncărcare, sistemele de management inteligent al traficului, parcări sigure, digitalizate pentru camioane, terminale multimodale de marfă sau de pasageri. Avem rezervaţi, de exemplu, peste 1,6 miliarde de euro pentru proiecte de finanţare a staţiilor de reîncărcare. România a depus deja cinci proiecte în cadrul liniei de finanţare pentru staţii de reîncărcare. Şi aici avem o contribuţie a Uniunii Europene de 27 de milioane de euro”, a spus Adina Vălean.
Strategia pentru mobilitate sustenabilă şi digitalizată, propusă de Comisia Europeană, nu propune interzicerea serviciilor aeriene pe distanţă scurtă, restricţionarea accesului în oraşe al autovehiculelor şi nici măcar reducerea vitezei la 30 km/h în oraşe la nivel european, ci stă la baza singurelor propuneri legislative din pachetul “Fit for 55”, care oferă claritate şi oportunităţi dezvoltării industriale, a afirmat Adina Vălean.
„În cadrul Comisiei Europene am propus, în 2021, o strategie pentru mobilitate sustenabilă şi digitalizată, care răspunde deciziei majoritare a statelor-membre ale Uniunii Europene de a reduce emisiile de carbon din transporturi cu 90% până în 2050. Propunerea noastră, susţinută de toate statele-membre ale Uniunii Europene, protejează pe deplin dezideratul cetăţenilor de a beneficia de servicii mai bune, mai rapide şi mai ieftine. Strategia noastră nu propune interzicerea a nimic. Strategia nu propune interzicerea serviciilor aeriene pe distanţă scurtă, nu propune prin legislaţia europeană restricţionarea accesului în oraşe al autovehiculelor, nu propune nici măcar reducerea vitezei la 30 km/h în oraşe la nivel european. Dimpotrivă, stă la baza singurelor propuneri legislative din pachetul ‘Fit for 55’, care oferă claritate şi oportunităţi dezvoltării industriale. Asta înseamnă din punct de vedere legislativ, propunerea noastră conţine alimentarea aviaţiei şi a domeniului maritim cu combustibil alternativ şi sustenabil”, a declarfat Vălean.
Aceasta amintit, totodată, că Regulamentul european privind infrastructura de staţii de realimentare şi reîncărcare, prin care se stabilesc ţinte clare, calitative şi geografice pentru alimentarea flotelor electrice şi a celor propulsate de hidrogen.
„În viitorul apropiat, am obţinut angajamentul statelor-membre ale Uniunii ca pentru fiecare maşină electrică plasată pe piaţă să beneficiem de o putere instalată de reîncărcare de 0,6 kilowaţi şi la fiecare 60 km de reţea transeuropeană să avem o bornă de reîncărcare până în 2030. Ţinte similare sunt acceptate pe reţelele europene pentru staţiile de realimentare cu hidrogen, un combustibil care rămâne esenţial în special în transportul rutier pe distanţe mai mari. De asemenea, am stabilit standarde minime pentru viteza de reîncărcare şi capacitatea instalată de minimum 350 de kilowaţi. Mai mult, am mandatat ca fiecare parcare modernă de pe reţeaua principală de transport european să aibă cel puţin o bornă de reîncărcare sau alimentare. Bineînţeles că aceste standarde obligatorii adoptate la nivel european necesită investiţii majore, dar ele sunt deja atractive pentru investitori instituţionali şi industria energetică”, a subliniat comisarul european pentru Transporturi.
