Etapa a doua din Africa Eco Race le-a propus competitorilor un traseu de 478 de km între Dar Koura și Agdal, din care 443 km în speciala de pe ”Dunele Merzouga”. Refăcute recent, pentru a permite accesul vehiculelor, acestea nu sunt la fel de dure pentru competitori precum cele naturale, însă acest lucru nu înseamnă că nu pun, an de an, probleme celor care sunt angrenați în întrecere. Este o etapă menită să le releve tuturor celor care iau startul cât de variat este relieful din Maroc, iar din totalul de 7 dune, cea mai lungă este chiar prima dintre ele, care are aproape 30 de km. Cele mai dure încercări sunt însă la Oued Draa, chiar dacă aceasta este destul de ”primitoare” în această perioadă a anului, și mai ales Erg Chegaga.
Vladimir Vasiliev și-a adjudecat prima poziție la finele etapei și este lider în clasamentul general. Imediat după sosire, lângă Vasiliev și Konstantin Jilțov a apărut Jean-Louis Schlesser, care a ținut să-i felicite pe cei doi, sși să-l îmbrățișeze pe Konstantin, cel care, să nu uităm, i-a fost copilot. Pe locul secund au sosit francezii Serradori și Lurquin (MCM), în timp ce al treilea timp a fost realizat de compatrioții lor Thomasse și Larroque (Optimus). Trioul De Rooy-Rodewald-Torrellardona (IVECO) a avut o zi grea și sunt în afara podiumului la general, dar rămân pe prima poziție în întrecerea camioanelor.La categoria moto întrecerea rămâne extrem de strânsă după ce Pål Anders Ullevalseter (NOR / KTM) și Paolo Ceci (ITA / KTM) au sosit la distanță de 2:22. Ullevalseter este noul lider, cu doar 3 secunde în fața lui Ceci.
Pentru echipajul Transcarpatic Rally Raid a fost o nouă zi grea. Reamintim, în prima zi, foarte aproape de momentul startului, au început să aibă probleme tehnice legate de sistemul de răcire al motorului. Au ajuns la final grație unei improvizații și au fost nevoiți să încerce același lucru și în etapa cu numărul doi. ”După 300 km de speciale numai prin deșert, cu mai puțin de 100 km până la sosire, distanță pe care puteam să o parcurgem în 4 ore (timp ar fi fost), s-a produs inevitabilul: a ”fiert” motorul. Ne-am straduit încă de la început să menținem o viteză redusă și constantă, am fost nevoiți chiar să scădem din ce în ce mai mult media de deplasare, dar la final, tot a cedat. Am fost recuperați din dune pe la miezul nopții, de către un camion, si am venit impreuna cu Pau (Paul Spiridon) pe platforma exterioară, întru-cît în cabină erau deja alți piloți recuperați. Am ajuns în bivouac și chiar dacă eram înghețați bocnă și aveam 24 de ore de nesomn, ne-am apucat de treabă. Încercăm să schimbăm garnitura pentru că nu de odihnă ne pasă, cel mai mult ne dorim să putem pleca în cursă”, a declarat, la finalul zilei, pilotul Claudiu Barbu.
