Iată câteva puncte de vedere ale Excelenței Sale, dlui Ambasador al Chinei în România, dl. Han Chunlin, cu ocazia recentei mesei rotunde dedicate “Perspectivelor Perspectivele dezvoltării economice ale Chinei”, referitoare la recentele taxe vamale europene impuse mașinilor electrice chinezești.
Din păcate, politicienii și mass-media din unele țări au promovat recent “teoria a supracapacității de producție a industriei de energii noi a Chinei”, acuzând că se bazează pe subvenții pentru exporturile la scară largă și pe capacitatea de producție în exces care are impact asupra pieței internaționale. Acest argument este contrar contrar faptelor, fiind în esență o nouă tactică de a exercita “dublul standard” și protecționismul comercial.
Problemele legate de capacitatea de producție ar trebui privite în mod obiectiv, pe baza legilor economiei de piață. Principiul cererii și ofertei este principiul de bază al economiei de piață. În condițiile globalizării economice, atât producția, cât și consumul au caracter global, necesitând potrivirea și ajustarea cererii și ofertei la scară globală. De exemplu, în 2023, doar 20% din producția de automobile germane a fost vândută pe plan intern, iar aproximativ 80% a fost vândută pe piețele internaționale; aproximativ 50% din producția de automobile a Japoniei este vândută în străinătate. Din câte știm, aproximativ 90% din mașinile produse anual de către cele două fabrici de automobile din România – Dacia și Ford Otosan sunt exportate, doar un procent de 10% fiind vândut local.
În prezent, vânzările internaționale ale Chinei de vehicule pe bază de energie nouă reprezintă doar aproximativ 13% din producția acestora, așadar “de unde începem să vorbim despre supracapacitate?”. Noile produse pe bază de energie nouă ale Chinei răspund nevoilor urgente ale tranziției ecologice globale, sunt rentabile și au avantaje comparative evidente.
Mike Hawes, CEO al Asociației Britanice a Producătorilor și Comercianților de Automobile, a comentat că mai multe mărci de vehicule electrice chinezești care intră în Regatul Unit nu numai că scad prețul vehiculelor electrice, dar încurajează și inovarea în industrie, beneficiind de acest aspect atât consumatorii, cât și industria auto. Modelul BYD Atto3 a fost selectat de British News Company drept cea mai bună mașină electrică din Marea Britanie din 2023. Presa spaniolă a raportat că noile vehicule de energie nouă din China sunt de înaltă calitate și aproape jumătate dintre spanioli ar lua în considerare cumpărarea unei mașini chinezești ca următoarea lor mașină.
În 2023, producția și vânzarea de vehicule cu energie nouă din China au crescut cu 35,8% și 37,9%, dintre care aproximativ 8,3 milioane de vehicule vor fi vândute pe plan intern, reprezentând 87%. În altă ordine de idei, continuăm să promovăm cooperarea deschisă. Dezvoltarea noii industrii energetice nu se referă la a închide uşa, ci la a deschide uşa pentru oportunităţii. Multe companii auto multinaționale precum Volkswagen și Renault au înființat joint-ventures cu companii chineze. China dezvoltă în mod activ comerțul reciproc, nu doar exportând, ci și importând cantități mari de vehicule pe bază de energie nouă, cum ar fi Porsche și BMW, precum și echipamente de iluminat, de frânare, anvelope și alte piese pentru vehicule electrice de ultimă generație. Entităţile Chinei privind exportul de vehicule electrice includ un număr mare de întreprinderi finanțate din străinătate, iar Tesla reprezintă mai mult de o treime din exporturile Chinei de vehicule cu energie nouă. În același timp, companiile auto chineze sunt deschise la a desfășura investiții și cooperare tehnică pentru a promova dezvoltarea industriilor locale de energie nouă.
A acuza China de “supracapacitate” este nerezonabil. Politicile de subvenții industriale ale Chinei sunt rezonabile și conforme. Utilizarea politicilor de subvenții industriale pentru a ghida dezvoltarea industrială și pentru a ajusta structura industrială este o practică comună adoptată de țările din întreaga lume. Politica de subvenții industriale a Chinei respectă cu strictețe regulile OMC și aderă la echitate, transparență și nediscriminare. Se aplică tuturor tipurilor de entități de pe piață, inclusiv companiilor europene și americane care investesc în China, iar toate companiile și produsele (inclusiv produsele importate) se pot bucura de ea în egală măsură.
Exagerarea “supracapacității” Chinei este de fapt un “exces de anxietate”. În cadrul Târgului de la Canton din acest an, unii importatori europeni și americani au exprimat că întreaga lume este interesată de tehnologiile ecologice din China, afirmând că aceasta este liderul global în domeniul vehiculelor cu energie nouă. Un reporter a scris un articol în revista americană “Foreign Affairs” și a subliniat că în noua industrie energetică, China este în fruntea lumii în producție, aplicare și inovare tehnologică. Îngrijorați de impactul asupra cotei de piață globală a propriilor industrii și produse, unele țări au suprimat și limitat produsele chinezești prin “ștampile de subvenție” și “stigmatizare”. Istoria a dovedit în repetate rânduri că unilateralismul și protecționismul nu vor face decât să dăuneze altora, fără să aducă vreun beneficiu.
China va avea întotdeauna porțile deschise, promovând astfel globalizarea economică incluzivă, dorindu-și să aprofundeze colaborarea între România și China în domenii practice care aduc beneficii de tip win-win.
În ultimii ani, relaţia economică între China și România a avut o dezvoltare stabilă. Conform statisticilor emise de partea chineză, volumul comerțului bilateral a depășit cifra de 10 miliarde de dolari timp de trei ani consecutivi și a stabilit în anul 2023 un alt record istoric, ajungând la 10,56 miliarde de dolari. Pe fondul scăderii volumului comerțului global și al scăderii comerțului între China și Uniunea Europeană, comerțul dintre China și România a crescut cu 1,4%, demonstrând rezistență și potențial de creștere.
