O mare parte din accidentele de circulaţie ce au loc pe timp de noapte se datorează slabei vizibilităţi în viraje.
Pentru creşterea siguranţei circulaţiei automobilele moderne sunt echipate cu instalaţii sofisticate ce au în componenţă senzori specializaţi.
Amintim, printre realizările ultimilor ani, instalaţiile cu senzori pentru parcare, pentru măsurarea permanentă a presiunii în pneuri, instalaţiile cu senzori pentru ploaie şi pentru întuneric, pentru măsurarea distanţei faţă de vehiculele din faţă, sistemele de limitare a vitezei de deplasare adaptate la condiţiile de trafic, sistemele de alarmare în caz de coliziune iminentă care pregătesc pasagerii şi frânează automat maşina (la apariţia unui obstacol sau a unui pieton pe carosabil sau la apariţia culorii roşii a semaforului electric), sistemele de blocare a pornirii în cazul când şoferul este detectat că a consumat alcool, dispozitivele care trezesc şoferul când aţipeşte precum şi sistemele pentru îmbunătăţirea condiţiilor de vizibilitate nocturnă.
După o statistică făcută în Germania, peste 40% din accidentele de circulaţie produse pe timp de noapte se datorează vizibilităţii insuficiente. Un caz deosebit de periculos este acela când, pe timp de noapte, automobilul schimbă direcţia de mers, iar fascicolul farurilor nu mai luminează corespunzător noul traseu deoarece spotul luminos iese în afara drumului. În acele momente lipsite de vizibilitate şoferul nu mai vede drumul în curba ce o parcurge, crescând riscurile unui accident.
Soluţii
Ideea îmbunătăţirii vizibilităţii în curbe pe timp de noapte nu este nouă. Încă din anul 1918 au existat încercări de realizare a unor faruri pivotate care să poată fi rotite spre interiorul curbelor pentru a ilumina mai bine şoseaua. Cadillac şi Citroen au fost printre primii constructori de automobile care au aplicat astfel de soluţii de ameliorare a vizibilităţii.
Ulterior, şi alte firme (Mercedes, BMW, Audi, Opel, Renault etc.) au ales soluţii pentru mărirea suprafeţei drumului iluminat de faruri, adică de lărgirea spotului luminos al acestora. Pentru curbele mici spotul lărgit este suficient, dar la curbele mari, de 90 grade, cum este cazul virajelor în intersecţii, această soluţie nu mai este valabilă, neasigurând iluminarea suficientă şi este necesară o iluminare suplimentară pe direcţia virajului efectuat.
Alte soluţii au impus rotirea spotului luminos al farurilor prin deplasarea becului faţă de reflector sau chiar a reflectorului, dacă becul este menţinut fix. Spotul luminos, şi într-un caz şi şi în altul, este rotit cu un unghi care urmăreşte profilul curbei pe care se înscrie maşina, fascicolul fiind îndreptat în interiorul curbei.
Pentru a urmări corect curba există nişte senzori (captatori) care analizează unghiul de rotire a volanului, înclinaţia şi viteza maşinii şi transmit informaţiile la unitatea centrală de calcul de unde pleacă comenzile către motoraşele care îndreaptă fascicolul farului pe direcţia dorită. Senzorii, în cazul deplasării în linie dreaptă cu viteză mai mare de 120 km/oră, comandă şi ridicarea spotului luminos deasupra şoselei pentru a mări bătaia spotului proporţional cu creşterea vitezei. Un exemplu cunoscut este cel al automobilelor BMW.
Şi puterea lămpilor utilizate în farurile adaptive contează foarte mult. Comparativ cu lămpile clasice cu halogen ce asigură un fascicol luminos până la distanţa de circa 50 m şi cu cele cu xenon la care distanţa spotului creşte la 65 m, noile lămpi cu bixenon, adaptive, au un randament mult mai mare iluminând până la distanţa de 90 metri.
O soluţie simplă de iluminare adaptivă este utilizarea farurilor de colţ suplimentare. Acestea se activează pentru iluminarea intersecţiilor, la viteze sub 50 km/oră, pe o distanţă de 30 m şi un unghi de 90 de grade la stânga sau la dreapta, potrivit direcţiei în care se roteşte volanul. Şoferii pot observa imediat eventualele obstacole de pe drumuri sau din viraje. Farurile se aprind când volanul este rotit cu cel puţin trei sferturi dintr-o rotaţie completă.
O instalaţie de iluminare statică de acest fel a fost realizată şi omologată de firma Hella pentru automobilul Audi A8. Când intră într-o curbă în intersecţie se aprinde automat, în mod suplimentar, o lampă din blocul optic care luminează pe direcţia virajului. Bătaia fascicolului luminos depinde de lampa cu care este echipat blocul optic: halogen, xenon sau bixenon. Sistemul de iluminare adaptivă (prescurtat AFS) a intrat în dotarea de serie pe automobilele Audi începând cu anul 2005.
Dar sunt şi alţi constructori, printre care amintim Opel şi Renault, care au trecut, la echiparea opţională cu faruri de iluminare adaptivă de genul celor menţionate. Farurile, care conţin lămpi cu bixenon, suplimentează preţul automobilului cu circa 1000 euro. Dar nimic nu este prea scump când dorim să circulăm în siguranţă.
