Am participat la masa rotundă organizată de bavarezi, cu ocazia punerii pietrei de temelie a uzinei BMW din Debrecen. Am pus întrebări incomode, am primit răspunsuri. Cele mai multe răspunsuri au fost indirecte sau ocolite, că așa e ”politically correct”. Dar am citit printre rânduri și am înțeles de ce a câștigat Ungaria lupta cu România pentru codrul de pâine și ce firimituri ne-au rămas nouă.
Subiectul articolului este prima uzină auto neutră dpdv al emisiilor de carbon. A început să fie ridicată de BMW în Ungaria, la Debrecen. Poți citi totul despre ea accesând acest link. Încă de când am scris articolul, m-a frământat o problemă: de ce Ungaria și nu România? BMW ar fi avut clar de câștigat, pe anumite planuri, alegând țara noastră. Și, atunci, de ce a ales Ungaria, și ce ne-a mai rămas nouă de ”ciugulit” în urma acestei uzine? Paradoxal, e posibil ca România să câștige, cumulat, cel puțin la fel de mult ca Ungaria.
Împreună cu câțiva jurnaliști din România și din Europa Centrală și de Est, am participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri. În cadrul acesteia, directorul de producție al BMW, Milan Nedeljković, a răspuns mai mult sau mai puțin direct. Însă, cine a avut urechi, a auzit clar ideea care a răzbătut în spatele fiecărui răspuns, chiar dacă n-a fost rostită cu subiect și predicat.
De ce Ungaria și nu România?
Răspunsul e mai simplu decât te-ai aștepta. Infrastructura. Asta i-a determinat să se îndrepte spre vecinii noștri. Ungaria nu a scutit de la taxe BMW, nici nu a oferit teren companiei. Nu. Dar are o infrastructură la care România poate doar să viseze. Deci, să ne felicităm!
La întrebarea ”acum, că Ungaria a decis să îmbrățișeze ideologia Rusiei mai degrabă decât pe cea a UE, ați analizat implicațiile?”, răspunsul a fost sec. ”Nu discutăm politică aici. Acum, ungaria e în UE, și e tot ce contează”. Dar atitudinea a părut suficient de amară, pentru a trăda o urmă de îngrijorare.
România ar fi avut și avantajul unei forțe de muncă mai ieftine, salariul mediu fiind cu 100 de euro mai mic decât în Ungaria. O mare parte din energia necesară funcționării uzinei vine din surse naturale: solară, eoliană, geotermală. Avem și noi de toate. Doar infrastructură n-avem. Și asta ne-a scos din cursă.
Mai avem ceva de câștigat?
Categoric! Debrecen este la 40 km de România. Drept urmare, muncitori din vestul României pot lucra la această uzină. În viitorii 2 ani, vor fi angajați peste 1000 de oameni, și mulți alții din 2025, când va începe producția de mașini.
Mai mult, furnizorii deja existenți în România își vor crește producția, urmând a apărea oportunități pentru noi furnizori. Deci, per total, s-ar putea ca firimiturile pise cap la cap să egaleze codrul de pâine. Doar să știm să profităm de ele.
Care sunt ”dedesubturile” uzinei BMW din Debrecen?
Investiția totală depășește 1 miliard de euro. La început, vor fi construite doar modele noi, pe arhitectura ”Neue Klasse”. Apoi, vor fi asamblate și modele care nu sunt electrice. Dar niciunul din cele aflate acum în gama BMW. Bine, modelele Neue Klasse vor fi asamblate și în alte uzine, nu numai la Debrecen. A doua care va găzdui producția viitoarei familii va fi uzina din Munchen.
Uzina va asambla peste 150.000 de mașini anual. Fiecare va fi construită cu 25% mai repede decât în actualele uzine. Iar bateriile folosite la Debrecen vor veni de la centrele BMW din Dingolfing, din alte centre europene și din China. Ne putem aștepta și la viitoare baterii cilindrice montate în BMW-uri, după modelul Tesla, mai ales că furnizorul CATL studiază acest tip de acumulatori.
Chiar dacă va folosi și energie din resurse proprii, uzina va fi conectată la grilă. E avantajos să produci energie verde, dar e bine să ai un buffer. Și lanțul de distribuție își va scădea amprenta de carbon cu 20% până în 2030. În acest sens, BMW va folosi trenuri rutiere cu biogaz sau electrice și va apela la strategii localizate. Un motiv în plus să credem că vor căuta furnizori apropiați, poate chiar din România. Per total, fiecare automobil ieșit pe porțile uzinei BMW din Debrecen va avea, în 2030, o reducere a emisiilor CO2 cu 80% pe întregul ciclu de viață.
