Există prea multă digitalizare pe tablourile de bord. Ne tot plângem de ceva timp, iar ecourile au început să fie luate în serios, astfel că Euro NCAP va insista în favoarea prezenței comenzilor fizice. Pas înapoi pentru bordurile digitale? Text: Alessio Viola. Adaptare: Bogdan Grigorescu
Nu e o chestiune de obișnuință, nici de preferințe personale. Transpunerea comenzilor în lumea virtuală prin concentrarea lor pe unul sau mai multe displayuri crește exponențial distragerea atenției de la condus, din două cauze. Pe de o parte nu este posibil să te ajuți de simțul tactil, pe de altă parte complexitatea meniurilor necesită atenție.
Ne lovim de asta pe orice rută, de la cele mai scurte călătorii, între casă și birou, până la testele cu modele noi pe care le facem des și în care încercăm să dăm de cap noilor funcții.
Euro NCAP ia măsuri
Tesla Model 3, de pildă, merită un punctaj minim pentru tablou de bord și comenzi, având în vedere că originalitatea primează asupra principiilor ergonomiei și, de multe ori, asupra bunului-simț. Tocmai pentru că aceste probleme sunt cruciale, acordăm o mare atenție ușurinței în utilizare atunci când testăm sistemele multimedia. În lupta împotriva digitalizării excesive, care aproape întotdeauna este cauza acestor probleme, în viitor va apărea o nouă armă, Euro NCAP. Organismul care, din 1997 încoace, evaluează siguranța pasivă a mașinilor în teste de impact și-a anunțat intenția de a penaliza modelele care afectează siguranța utilizatorului din cauza digitalizării, adică mașinile care se bazează în întregime sau aproape în întregime pe ecrane tactile.
Procedurile sunt în curs de definire, dar se pare că, din ianuarie 2026, cinci puncte din 100 vor fi dedicate „siguranței la volan“ și că, pentru a obține cel mai mare calificativ, comenzile semnalizării, avariilor, claxonului, ștergătoarelor de parbriz și funcției eCall (care inițiază apelul de urgență în caz de accident) trebuie să fie fizice. Însă toți producătorii păstrează la două dintre aceste comenzi butoane fizice, până acum nimeni nemontând un claxon virtual sau comenzi virtuale pentru semnalizare. Nici măcar Tesla, care ascunde, în schimb, butonul eCall în meniurile afișajului.
Pare că pașii următori sunt deja stabiliți. Totuși e o practică obișnuită ca Euro NCAP să-și revizuiască metodologiile de testare din mers, și tocmai aceste actualizări sunt cele care, de-a lungul anilor, au împins producătorii să introducă diverse dispozitive de securitate. Desigur, nimic care să fie impus de lege, pentru că Euro NCAP este un organism independent, care se limitează la testarea mașinilor. Deci, un model poate trece testele obligatorii de omologare în pofida oricăror evaluări negative ale Euro NCAP.
Dispar bordurile digitale?
Dar e la fel de adevărat că producătorii sunt foarte dornici să performeze bine la aceste teste, care reprezintă un instrument de marketing puternic, motiv care i-a împins de-a lungul timpului să introducă funcții precum limitatorul de viteză și martorii de avertizare pentru necuplarea centurilor de siguranță, asta ca să amintim doar câteva. Prin urmare, putem paria că, din 2026, producătorii vor ține cont și de noile cerințe Euro NCAP, pentru a evita penalizările.
După cum spuneam, toate astea reprezintă doar un punct de plecare, și alte elemente ar trebui adăugate cât mai repede listei de „interdicții digitale“. A te putea ajuta de simțul tactil este fundamental, fără îndoială. Potențiometrul fizic pentru reglarea volumului e de neînlocuit, comenzile aerului condiționat nu pot fi plasate pe un ecran, cele ale oglinzilor retrovizoare nu trebuie ascunse în profunzimea unui meniu, ca la Tesla și Volvo EX30.
Același lucru este valabil și pentru stopul de ceață, care nu poate fi aprins automat de către senzorul de lumină, pentru că acesta nu recunoaște ceața, deci butonul de activare trebuie pus la vedere, nu într-un submeniu. Ca să nu mai vorbim despre butoanele tactile de pe volan, nesigure ca feedback, dar perfecte în a crea situații nedorite, probleme care ar dispărea odată cu revenirea la clicul unui buton fizic.
Iar în acest sens, ceva se mișcă: Grupul Volkswagen, care le promovează de ani de zile inclusiv în familia ID și la Audi Q4 e-tron, a revenit la butoane fizice odată cu recentul facelift al Golfului. O putem considera o tendință definitivă, în condițiile în care și conceptul care configurează ID.2 are tot butoane fizice. Iar noua generație a Škodei Superb include și un panou de comandă fizic pentru funcțiile climatizării.
Se poate și constructiv
Să fie clar, digitalizarea nu este deloc rea! Într-adevăr, există cazuri în care interacțiunea om-mașină beneficiază de pe urma acesteia. De exemplu, scaunele unei mașini cu pretenții, care pot avea o duzină de reglaje, sunt mult mai simplu de ajustat folosind ecranul decât butoanele de pe marginea scaunului. Și e chiar și mai bine când un buton fizic te duce direct în meniul de reglaje, ca la BMW, și nu mai ești nevoit să „sapi“ prin alte meniuri.
Prin urmare, a avea pe bord butoane fizice cu rol de scurtături, care conduc direct la ecrane clare, reprezintă un punct corect de întâlnire între fizic și virtual și poate fi considerat un pas real în față. Pentru că astfel e mai ușor să ajungi rapid și sigur la rezultatul dorit, fără să cauți prin multitudinea de butoane fizice de pe bordurile anilor 1990 și 2000. Deci, problema nu e digitalizarea propriu-zisă, ci excesul ei. Iar excese au fost mereu: cândva erau prea multe butoane fizice, acum sunt prea puține, fapt care demonstrează că tot secretul stă în măsură.
Cine știe care a fost strategia lui Elon Musk, care a împins la maximum spre virtual toate comenzile și care a introdus eCall și ștergătoarele de parbriz în meniul sistemului multimedia, dar care, trebuie spus, a păstrat toate celelalte comenzi vizate de către Euro NCAP în viitorul set de reglementări? Totuși, simplul fapt că semnalizările au comenzi fizice nu e suficient, din moment ce la Model 3 sunt sub forma a două butoane pe spița stângă a volanului. Nu este altceva decât o nouă demonstrație despre cât de delicată, de subtilă e alchimia dintre comenzile fizice și cele virtuale și că nu-i suficient să scapi de cele din urmă pentru a crește siguranța.
Semnale de alarmă
Alarma legată de ecranele tactile nu vine doar de la Euro NCAP și nici măcar nu este un subiect nou în zilele noastre. Asociația Americană a Automobilului, echivalentul ACR-ului nostru, denunță această situație de mult timp, în vreme ce, în urmă cu un an, Oliver Zipse, marele șef al Grupului BMW, s-a declarat convins că, în 10 ani, ecranele tactile vor fi interzise tocmai din cauza riscului mare de distragere a atenției.
Probabil că în spatele cuvintelor lui se ascunde și un alt adevăr. Având acces liber la încăperile secrete ale Centrului de cercetare și dezvoltare din München, are o perspectivă mai clară decât noi asupra a ce se va întâmpla când vor intra în scenă cu adevărat comenzile vocale, considerate unanim cea mai promițătoare tehnologie pentru depășirea impasului digital de azi. Ele există de mulți ani, dar, până de curând, au stârnit mai degrabă furie, din cauza performanțelor lor foarte slabe, în loc să impresioneze cu capacitatea de a îndeplini ceea ce le ceri.
Au devenit însă o propunere serioasă când au început să fie conectate la rețea, iar recenta introducere a inteligenței artificiale promite să deschidă noi orizonturi. După cum ai citit în numărul trecut, ChatGPT, prezent în DS 7, prevede un viitor remarcabil, deși deocamdată este imatur. De aceea, pentru moment, cel mai bine este să producem tablouri de bord pe care să le butonăm în siguranță. Aici și acum.
De ce vor producătorii digitalizare?
Producătorilor le place la maxim minimalismul creat de tehnologie, sau cel puțin le convine din diferite motive. Iată-le pe cele mai importante!
- Pentru marketing, este o pârghie cu un anumit impact asupra cumpărătorilor, care sunt invitați să descopere modernitatea și tehnologia de top într-un display și în dimensiunile acestuia.
- Pentru managerul de achiziții, un ecran costă mai puțin decât o mână de butoane și rotițe fizice. În plus, ultimele au forme personalizate, în timp ce ecranele sunt universale și e suficient să dezvolți doar un meniu personalizat. Iar economiile se amplifică proporțional cu nivelul producției.
- Inginerii pot simplifica arhitectura vehiculului și este mult mai simplu să actualizeze un soft la adăugarea de funcții noi, în loc să mai pună butoane fizice.
Așa da!
Compromis bun
Panoul combinat de pe consola lui Maserati Grecale îmbină lumea digitală cu cea fizică. Datorită meniurilor simple, oferă o interacțiune apreciabilă. Riști doar să atingi accidental rândul inferior de butoane cu încheietura palmei.
Aproape două naturi
În noul Peugeot 3008 există un display cu butoane care se pot schimba cu altele prestabilite, dar nu pot fi configurate după voie. Este o cale de mijloc între fizic și virtual. E util, chiar dacă nu îți permite să te folosești de simțul tactil.
Selectorul magic
Apărută în 2001, la BMW Seria 7, rotița de pe tunel rămâne cel mai concret și echilibrat punct de întâlnire între lumea fizică și cea virtuală. Un element preluat de mulți producători (Audi și Mercedes, în primul rând), care l-au abandonat apoi.
Așa nu!
Peste măsură de virtual
În urmă cu mai bine de 10 ani, Tesla a pornit cursa către virtualizare extremă, cu Model S. Azi, Model 3 are un ecran de 15 inchi, imagine clară a excesului digital al vremurilor noastre, la care aderă aproape toți producătorii. Un alt bun exemplu este Volvo EX30, care te forțează să folosești ecranul pentru a aprinde luminile de ceață din spate.
Butoanele fizice nu sunt mereu OK
Există comenzi fizice complicat de utilizat, precum cele plate de pe spițele volanelor modelelor Grupului VW (mai jos, Audi Q4 e-tron) sau cele pentru semnalizările Teslei Model 3 (foto mijloc). Există doar două butoane și un selector digital pentru cele patru geamuri electrice de la VW ID.3, soluție total neergonomică.
Citește și:
Euro NCAP penalizează ecranele tactile. 
