În cadrul cursurilor de conducere defensivă organizate de Titi Aur veţi deprinde utilizarea corectă şi sigură a unui automobil, lucru pe care şcolile de „permise” îl omit să vi-l prezinte.
Şcolile de şoferi din România generează pe bandă rulantă posesori de permis care vor circula în traficul din ce în ce mai aglomerat şi mai haotic, fără a fi pregătiţi pentru o situaţie limită şi fără a cunoaşte modul corect de exploatare al unui automobil. După obţinerea permisului de conducere, viitori participanţi la trafic nu ştiu cum să se orienteze, nu ştiu cum se comportă un vehicul atunci când rulează pe o suprafaţă cu aderenţă scăzută, iar majoritatea nu înțeleg termenul de poziţie corectă la volan. Spre mirarea acestora, spătarul lăsat pe spate şi mâna ţinută deasupra volanului pot deveni periculoase în anumite situaţii.
Teoria
După prezentarea instructorilor şi al modului de lucru, cursanţii completează un scurt chestionar de autoevaluare privind experienţa şi comportamentul la volan. Urmează o discuţie liberă privind legislaţia, regulile de prim ajutor şi date statistice despre accidente şi principalele cauze care le generează.
Pregătirea autovehiculului pentru deplasare precum şi programarea timpului alocat deplasării sunt două lucruri ce trebuie puse în practică, nu doar discutat despre ele. Verificarea sistemelor de bază ale autovehicului şi estimarea unui timp al călătoriei, precum şi progamarea unor opriri în timpul unui drum lung se impun a fi efectuate.
După aceste precizări „generale” se trece la subiectul autovehicul. Poziţia corectă şi ergonomică la volan, precum şi poziţia corectă şi circulaţia mâinilor pe volan sunt primele teme abordate. Capitolul continuă cu aderenţa şi modul în care aceasta influenţează comportamentul unui vehicul. Aici sunt dezbătute accelerarea şi frânarea, inerţia şi, mai apoi, controlul maşinii în derapaj. Sunt prezentate metodele de ieşire din derapaj şi importanţa sistemelor de siguranţă (pasive şi active).
Tehnicile de conducere defensivă, abilităţile de bază ale unui condus economic şi siguranţa conducerii (comunicare, vizibilitate, anticipare, regula celor două secunde) sunt prezentate odată cu efectele negative ale nerespectării lor. Accidentele în care au fost implicaţi cursanţii (iar aceştia îşi aduc aminte dinamica evenimentului) sunt dezbătute pentru a fi explicate motivele producerii incidentului precum şi modurile în care putea fi evitat.
Practica
În cadrul unor simulatoare participanţii experimentează efectele unei tamponări (frontale) la viteza de 15 km/h prin intermediul unui simulator şi sunt învăţaţi cum să iasă dintr-un vehicul răsturnat fără să-şi producă alte răni decât cele care ar rezulta în mod normal dintr-un accident.
Etapa de conducere defensivă propriu-zisă a cursului începe cu frânarea cu şi fără ABS. Aici cursanţii înţeleg diferenţele dintre o frânare obişnuită şi o frânare corectă. Diferenţa principală este distanţa de frânare. O etapă importantă este şi frânarea în condiţii de aderenţă neuniformă (fără ABS), în care două roţi (de pe aceeaşi parte) se află pe carosabil acoperit cu nisip, apă etc.
Poziţia la volan şi circulaţia mâinilor sunt reluate, acestea fiind deosebit de importante pentru controlul maşinii în derapaj, slalom şi în cadrul testului elaborat de frână în viraj pe aderenţă scăzută cu controlul maşinii în derapaj.
Pentru obişnuirea cu reacţiile automobilului în timpul derapajului Titi Aur a inventat o maşină cu direcţie şi pe spate. Maşina, un Opel Astra, este unică în lume şi are toate actele care să dovedească acest lucru, fiind înregistrată la OSIM. Acest Astra are două volane, cel de al doilea controlând bracarea roţilor spate, instructorul putând imprima în acest fel o simulare graduală a derapajului. Derapajul este unul fictiv, pneurile păstrându-și permanent aderenţa.
