Dacia D6 Estafette era o dubiță mai compactă și mai ieftină, chiar și în comparație cu celebrul VW Transporter. Interzisă de Elena Ceaușescu pe motiv că ar fi dat tonul mișcării hippie.
În cadrul Concursului de Eleganță Sinaia 2017, premiul pentru „Efort eroic”acordat de revista MotorClasic & Youngtimer a mers către Dudi Levente care, cu ambiție și răbdare, a restaurat, la cel mai bun nivel posibil, un model Dacia Estafette, singurul funcțional și original aflat, deocamdată, în evidențele RCR.
Text: Gabriel Gordea; Foto: Radu Chindriș
Chiar dacă astăzi vorbim despre Dacia Estafette sau D-6, deținută și restaurată de către Dudi Levente, povestea acestui model începe în Franța, unde André Lefèbvre și Flaminio Bertoni proiectau în 1933-1934 „tracțiunea față”, sistem tehnologic inspirat din DKW-ul anilor 1930. În epocă mai apăruse, de altfel, modelul Alvis, care introducea tracțiunea față în Anglia (Front Wheel Drive) sau Cord-ul, care propunea acest sistem pe modelul L29, din 1929-1932, în Statele Unite.
Abia în anul 1947, André Citroën, care lansa Citroën H Van cu caroserie autoportantă și patru roți independente, obținea o combinație unică de avantaje în domeniul transportului de marfă. Această soluție tehnologică permitea obținerea unei suprafeţe de încărcare mai mari, grație unei podele drepte și foarte aproape de sol, deoarece dispăreau cardanul și masivul diferențial al punții spate. Citroën H avea un volum util foarte mare, la o înălțime a vehiculului de cca 2 metri. Toate aceste calități o fac să devină un succes imediat.
Convinși de toate aceste avantaje, inginerii de la Renault cresc nivelul provocării și încearcă, și chiar reușesc, să facă o dubiță mai compactă și mai ieftină, chiar și în comparație cu celebrul Volkswagen Transporter, care păstrează, până în anii 1990, soluția cu direcție pe puntea față și motor amplasat în spate, respectiv până la modelul T4 fabricat în 1990, când observă și inginerii de la Volkswagen că soluția „totul pe față” reprezintă cartea câștigătoare.
Renault începe, în mai 1959, producția modelului Estafette, cu motor de 845 cmc și 32 CP, cu o capacitate de încărcare de 600 kg. În mai 1962, sunt introduse motoarele de 1100 cmc cu 45 CP și cu o capacitate de transport de 800 kg. Din septembrie 1968, sunt introduse motoarele de 1289 cmc şi de 54 CP, mașina ajungând la o sarcină utilă de 1000 kg.
Oricum, punctele forte ale Estafette-ului au fost practicabilitatea și economia, nicidecum performanțele dinamice. Aceste modele au devenit foarte populare ca magazine ambulante. Modelul Estafette s-a asamblat în Franța, Algeria, Mexic și România, și, chiar dacă apărea pe piață cu 12 ani după Citroën H Van, s-a vândut în peste 500 000 de bucăți, față de 473 289 de Citroën-uri. În România, după unele surse, s-au produs 642 de bucăți, după altele, 842 de bucăți, aproape toate fiind destinate, inițial, Poștei Române și unor instituții de stat.
Citește mai departe aici
