Fără prea mare tam-tam, în ciuda crizei, industria auto românească îşi ia din ce în ce mai serios rolul de motor al economiei. Deocamdată, vârful iceberg-ului este Dacia, care a reuşit, în ciuda scăderii interne de aproape 30% comparativ cu 2011, să compenseze cu exportul, situat în jurul a aproximativ 200.000 de unităţi, în opt luni din 2012.
Aici se adaugă componentele produse pentru celelalte fabrici din străinătate, în care se montează modele Dacia, adunând o cifră de afaceri comparabilă cu valoarea maşinilor finite exportate. Una peste alta, în jur de cinci miliarde de euro. Firesc, la aceste cifre contribuie şi furnizorii din industria orizontală, care asigură nişte mii (mai precis, zeci de mii) de locuri de muncă şi, implicit, plătesc nişte taxe substanţiale la stat.
Interesantă este dezvoltarea din ultimul timp a industriei de componente, multe fabrici neavând ca principală activitate livrarea la Dacia, ca prim-montaj. Un exemplu relevant este Continental, care, în câţiva ani, a ajuns la şapte fabrici în ţară şi la peste 10.500 de angajaţi şi se extinde într-un ritm rapid. Ultimele veşti sunt din această vară, când Continental a început la Ghimbav construcţia unei unităţi de producţie pentru pompe de alimentare şi subansamble, fabrica urmând a fi gata în aprilie 2013, cu investiţii de 40 milioane euro. De asemenea, după ce, în cinci ani, a livrat 20 de milioane de produse, către 20 de clienţi în 50 de ţări, Continental investeşte şase milioane de euro în extinderea fabricii din Timişoara cu o nouă hală. Dacă vorbim despre anvelope, este obligatoriu de amintit despre Pirelli şi Michelin, care au, fiecare, câteva fabrici în România, majoritatea producţiei fiind pentru export.
Ultimul sosit în club este Ford, care, în ciuda întârzierii, are un potenţial semnificativ de contribuţie la economia românească. Motoarele EcoBoost, produse la Craiova şi la Köln ar trebui să atingă cifra de 500.000 în trei ani, iar toamna vine cu demararea în plin a producţiei modelului B-MAX. Văzând reacţia de până acum a specialiştilor şi a presei internaţionale, B-MAX are toate şansele să fie un succes şi, astfel, să ajungă la cadenţa de producţie programată. Iar cei de la Ford scapă din ce în ce mai des detalii despre un al doilea model care se va produce la Craiova. Cum motorul EcoBoost şi B-MAX sunt proiecte cu adevărat noi, care aduc inovaţii reale în industria auto mondială, este mai mult ca sigur că şi al doilea model produs la Craiova se va încadra pe aceeaşi direcţie de noutate. Ca urmare, cei de la Ministerul de Finanţe ar trebui să fie mai mult decât mulţumiţi, pentru că apar noi şi noi vaci de muls din industria auto autohtonă.
Pe de altă parte, toţi aceşti investitori suferă de aceeaşi problemă cronică – lipsa infrastructurii, în special cea rutieră. De exemplu, cred că guvernanţii le-au promis celor de la Ford, cel puţin de două ori pe an, realizarea centurii de sud a Craiovei şi a unei legături civilizate cu Bucureştiul şi, implicit, cu portul Constanţa. Din păcate, fie că s-a numit drum expres Craiova – Piteşti, sau Autostrada Sudului, a rămas numai un vis frumos, departe de a avea vreo urmare practică. Sigur, guvernanţii ar putea spune că Ford a primit deja anumite facilităţi, dar la acei oameni, care vor suporta coloana de camioane prin faţa casei, nu se gândeşte nimeni?
Cu siguranţă, vacile de muls vor da mai mult lapte dacă le va băga cineva în seamă!
