Deja este o tradiţie ca numărul din august al revistei AutoExpert să fie dedicat securităţii auto. De ce august? Pentru că este o lună de vacanţă, în care majoritatea dintre noi parcurgem mai mulţi kilometri, traficul este mai aglomerat, mai ales către destinaţiile clasice și, firesc, este de dorit ca totul să se întâmple în siguranţă maximă.
Pe de o parte, producătorii de automobile fac eforturi constante pentru reducerea riscului de accident și pentru limitarea consecinţelor accidentelor.
Așa apar, de la o generaţie la alta, noi și noi sisteme de securitate activă și pasivă, care asistă șoferul și care se democratizează de la o zi la alta. Ca urmare, putem vedea astăzi pe modele din clasele mici diferite echipamente care ieri erau accesibile doar modelelor premium, iar procesul continuă.
Este greu de imaginat unde o să ajungem cu evoluţia acestor tehnologii de supravieţuire.
Probabil că, la un moment dat, mașinile vor fi ca niște vagoane pe autostradă și vor merge automat, ghidate de infrastructura viitorului. Sincer, n-aș vrea să ajungem chiar până acolo și să dispară total ideea de plăcere de a conduce, mai ales că toate aceste sisteme scad vigilenţa șoferului.
Iar asta se întâmplă și acum. Mai mult ca sigur, după ce ai condus mult timp o mașină cu sistem de avertizare la apropierea de obstacolul din faţă și cu asistenţă la frânarea de urgenţă, vei fi mult mai relaxat la volanul uneia normale, iar riscul de accident va crește.
Sau, un exemplu mai popular astăzi, după ce conduci o mașină cu senzori de parcare, ai șanse mari să nu fii atent la mersul înapoi cu una fără senzori. Pe de altă parte, în ţările civilizate, infrastructura joacă un rol esenţial în reducerea riscului la deplasarea cu automobilul. Începând de la vestul României, distanţele mai mari de 100 de kilometri sunt parcurse pe autostrăzi, iar dintre avantaje nu vreau să menţionez aici decât reducerea drastică a pericolelor.
Tocmai asta este tragedia transportului în România, lipsa autostrăzilor. Și nu exagerez, pentru că lipsa autostrăzilor a stat la baza miilor de morţi în accidente rutiere din ultimii 20 de ani, iar miniștrii transporturilor îi au pe conștiinţă, pentru impotenţa de care au dat dovadă în dezvoltarea reţelei de autostrăzi. De puţin timp, suntem mândri că am inaugurat încă două mici segmente de autostradă, ambele cu probleme, în spiritul românesc.
La autostrada București – Ploiești avem parte de lucruri contradictorii.
Bine că avem restricţie de viteză la 100 km/h pe cei 60 de kilometri (motivul fiind total stupid – cică ar trebui să ne învăţăm cu autostrada și, dacă suntem cuminţi, or să ne lase și cu 130), dar nu avem intrare în București (se termină într-un rond periculos, în traficul infernal de pe centură).
Firesc, nu se poate fără probleme nici la segmentul Cernavodă – Constanţa, cei în drept fiind incapabili să organizeze traficul astfel încât să nu se blocheze acea singură bandă pe sens. Ca urmare, în aceste week-end-uri, timpii de parcurgere a distanţei Mangalia – București au fost uneori chiar mai mari decât anul trecut, când nu exista această presupusă autostradă. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar explicaţia este doar incompetenţa autorităţilor.
Ca urmare, ne târâm și în acest an printre promisiunile guvernanţilor și printre șantiere care par să nu se termine niciodată, fără a avea vreo speranţă de timp pentru a conduce de la un capat la altul al ţării pe autostradă. Vacanţă plăcută în continuare și să conduceţi fără probleme!