Manualul de istorie și-a schimbat aspectul. Însă, chiar dacă filele cu colțuri tocite aleator s-au prefăcut în fișiere reci, iar literele cu miros pregnant de tipar au devenit cod binar inodor, informația cuprinsă între coperți nu și-a pierdut esența. Fiat 500e vs Honda e. Foto: Bogdan Paraschiv
O aparentă contradicție în termeni descrie cel mai bine mignonii noștri. Sunt concomitent istorici prin spirit și futuriști prin concepție. Iar prețul scăzut, care a definit strămoșii ambelor modele, acum a devenit doar un vis frumos. Din buburuze accesibile, au ajuns obiecte de cult.
Fiat 500e
Fiat 500 electric are rădăcinile înfipte mai adânc în istorie. Stră-străbunicul său s-a născut în 1957 și, de dragul lui, mai-mai că-mi vine să renunț la Waze-ul proiectat pe ecranul de 10,25 de inchi, în favoarea hărții tipărite. Volanul cu două spițe mă transportă în perioada postbelică, în care europenii își luau adio de la griji. Scaunul cu aspect retro nu mai are însă legături funcționale cu trecutul, ci te îmbrățișează cu fermitate.
Deși s-a păstrat simplitatea remarcabilă a originalului, noul 500 electric nu rămâne în urma concurenței. Dimpotrivă, sunt disponibile, printre altele, și pilot automat adaptiv, și asistent activ de bandă. Simți arome de rulare autonomă de nivel 2 în aer? Noul sistem multimedia este simplu de „butonat“ pentru oricine utilizează un smartphone. Or să te fascineze rezoluția convingătoare, grafica plăcută, lipsa latenței în utilizare și meniul simplu.
➡ Configurează-ți propriul Fiat 500e aici! 💡
Este remarcabil cum au reușit italienii să creeze o atmosferă premium fără să utilizeze un singur plastic moale pe uși sau bord! S-au jucat cu materiale texturate și lucioase, negre și colorate în nuanța caroseriei, au presărat sigla 500 și au ascuns te miri pe unde sintagma „Made in Torino“. Pare că te afli captiv între trecut și viitor și nu poți scapi decât dacă apeși butonul care deschide ușa. La propriu. Da, Fiat 500 electric are la interior butoane care deschid ușile! Are și manete, dar ascunse în buzunarele ușilor, ca ultimă soluție.
Dar cine vrea să scape din centrul atenției? Eu nu, mulțumesc! Prin București, liniile retro, rozul pal al caroseriei și plafonul textil retractat au atras privirile galeșe ale doamnelor. Se spune că lungimea mașinii pe care o conduce bărbatul este invers proporțională cu bărbăția sa. Sper că asta-și imaginau și admiratoarele din trafic… Visuri frumoase… La fel ca și coloana sonoră din Amacord, a lui Nino Rota, pe care 500 electric o fredonează la sub 20 km/h. Când toate electricele zâzâie, țâțâie sau bâzâie ca să-i anunțe pe pietoni că se apropie, italianul le cântă o piesă muzicală. Fabulos!
La volanul lui 500e
Se conduce la fel de plăcut precum arată. Accelerațiile, suficient de alerte pentru a o zbughi primul de la semafor, dar suficient de ponderate încât să poți admira împrejurimile, îți mângâie simțurile. Și poți să admiri și să tot admiri… cam 300 km, dacă ne raportăm la consumul nostru urban. Eviți abil liniile de tramvai, ca să nu pui suspensia reglată sportiv la încercare, și-ți continui rularea relaxată printre bulevarde, pe străduțe pe unde viața curge într-un alt ritm. Un ritm boem, plăcut, italian. Și când ești stresat sau alergi cu treabă prin urbe, italianul îți induce o stare bine greu de găsit la automobilele de azi.
Honda e
Raportat la bordul lui 500 electric, boem de simplu, cel al Hondei e pare că te invită să urmărești lansarea unei rachete NASA de la centrul din Cape Canaveral. 3, 2, 1… de fapt, cinci ecrane se înșiră pe toată lățimea bordului! Stai jos, ca într-o mașină sport, pe scaunul moale, de director al Departamentului de IT. Te bucuri de materiale și finisaje retro, în totală opoziție cu dotarea futuristă, de concept car. Imitația reușită de lemn de pe bord și de pe tunelul central, în combinație cu stofa de calitate de pe uși și scaune amintesc de epoca de aur a automobilismului, în care luxul nu se măsura în kilowați și kilobiți, ci, simplu, în senzație de bine.
Istoria Hondei e
De epoca în care prima generație a Hondei Civic vedea lumina zilei. Era anul 1972 când japonezii lansau ceea ce urma să devină unul dintre cel mai bine vândute modele din istorie. Între timp au trecut zece generații peste el, iar Honda reia procesul în formă electrică. Cu un „mic“ amănunt – Civic Mk1 avea un preț redus, în timp ce Honda e, care îi împrumută elementele de stil după jumătate de veac, a devenit un produs de fashion, deci costă în consecință.
Nu știi sigur, ai zice că vine din viitor, dar între Honda e și Civic Mk1 sunt multe similitudini estetice și de funcționalitate. Civic a inventat „platoul“ orizontal al bordului, cadranele care evadează din spatele volanului și „curg“ spre zona din fața pasagerului, volanul cu două brațe și bancheta moale și neprofilată. Fantezii retro transpuse în viitor.
➡ Vezi aici lista de prețuri pentru Honda e! 💡
La fel de „retro“ e și vizibilitatea excepțională în toate direcțiile, pentru că forma convențională, cu geamuri laterale mari, refuză să se încline în fața canoanelor. Sportback? Coupé? Nu, mulțumesc! Hatch clasic pentru mine azi. Nu te „prinde“ descrierea retro? Nicio problemă, poți să afișezi pe două dintre ecrane o pădure, un acvariu sau… un wallpaper personalizat. Sau poți să conectezi o consolă de jocuri și să le folosești drept monitoare. Lasă-ți imaginația să zburde!
Poți lăsa și mașina să zburde, cuplând modul Sport, un mod pe care boemul 500 electric nu-l are. Însă nici nu-i trebuie – italianul e agil prin definiție. Chiar și în Sport, demarajele și reprizele Hondei sunt surprinzător de apropiate de ale Fiatului. Doar senzațiile diferă. La limită, japoneza pare mai nervoasă și glisează ușor cu spatele când o provoci. Italianul are o direcție și o suspensie mai sportiv reglate, în detrimentul confortului. Honda se simte mai comodă, iar Fiatul, mai exact.
Fiat 500e vs Honda e – în loc de verdict
Eu le iubesc și le apreciez în egală măsură. Pe Honda e, am votat-o pe locul 2 în clasamentul Best Electric Car 2021. Asta, în pofida prețului mare și a autonomiei mici, mici. Numai 192 km poți să parcurgi cu un plin în oraș. Așa ar trebui să arate hatch-ul urban al viitorului – stilat, tehnologizat, primitor, confortabil. Pe Fiat 500 electric îl iubesc pentru că și-a păstrat neatinsă vocația urbană care l-a definit. Te bucuri de libertatea unui cabriolet, de gabaritul redus, de spațiu în față și de o autonomie care te va determina, probabil, să încarci bateria săptămânal.
Trecut, prezent și viitor concentrate în două picături de esență pură. Gustă-le! Te vor surprinde cu abordări diferite, dedicate unui singur scop – să-ți ofere clipe picante într-o aglomerație insipidă.
