În anii ’20, industriaşul american Henry Ford a vrut să construiască în jungla amazoniană un oraş bazat pe valorile care au adus succes companiei sale de automobile. Fără doar şi poate, i-a surâs şi ideea producerii unui cauciuc ieftin. Din păcate, proiectul urban care i-a purtat numele – Fordlandia – s-a dovedit a fi până la urmă unul dintre cele mai mari eşecuri ale sale.
În 1928, nordul Braziliei a fost bulversat de o veste extraordinară. Un american le promitea locuitorilor din regiune un mod de viaţă cu totul nou, odată cu repornirea economiei aflate în suferinţă. Henry Ford a aprins imaginaţia oamenilor din zonă, iar speculaţiile s-au ţinut lanţ. Unii credeau că va construi o cale ferată, iar alţii, că va ridica o nouă fabrică pentru maşinile sale. Toată lumea punea, însă, aceeaşi întrebare: Când va sosi?
În principiu, interesul lui Henry Ford pentru Brazilia era dictat de interese de afaceri: monopolul cauciucului din Sri Lanka, menţinut de Marea Britanie, crescuse costurile noilor sale maşini Model A, aşa că dorea să găsească o sursă ieftină de latex, care să permită companiei Ford Motor să producă cauciucurile proprii.
Însă viziunea lui Ford pentru nordul Braziliei a fost mult mai profundă. Obiectivul său nu a fost doar să trimită latex ieftin la sediul din Dearborn, ci să-şi materializeze visul asupra oraşului ideal, care să aducă un viitor mai bun unei părţi uitate de pe planetă. Acel oraş i-ar fi purtat numele: Fordlandia.
Gândind la oraşul industrial ideal
La vremea aceea, reputaţia lui Henry Ford era enormă. Numele său era strâns legat de revoluţia tehnologică, aşa cum astăzi sunt cele ale lui Steve Jobs sau Mark Zuckerberg.
Ford a revoluţionat producţia de maşini prin introducerea liniei de asamblare, pe scurt, separa sarcinile de lucru în cadrul acestui proces complex. Aplicată vehiculului său pilot, Modelul T, noua inovaţie a transformat compania într-un succes mondial.
Cu toate acestea, cea mai mare realizare a lui Henry Ford nu a fost mecanică, ci … socială. S-a mândrit tot timpul cu tratamentul echitabil aplicat personalului său, din 1914 stabilind un salariu zilnic de 5 dolari, echivalentul astăzi a 120 dolari.
El credea că un tratament echitabil îi va face pe lucrătorii săi cetăţeni mai responsabili, care ar fi format o bază de clienţi serioşi pentru toţi producătorii.
Henry Ford a devenit din ce în ce mai convins că rolul său în progresul societăţii trebuie să depăşească porţile fabricilor sale şi să cuprindă oraşe întregi. În timp ce a reuşit să aducă la viaţă unele dintre concepţiile sale mai mici privind planificarea urbană, proiectul său mult mai mare, un oraş industrial construit în nordul statului Alabama şi alimentat cu energie furnizată de barajul de pe râul Tennessee, nu a prins niciodată contur.
În cele din urmă, Ford a ales locul pentru oraşul său ideal mult mai la sud de Alabama, în bazinul Amazonului.
Citişi articolul integral pe www.floteauto.ro
