Zak Brown, șeful McLaren a atras atenția că până la patru echipe ar putea „dispărea” dacă nu se iau măsuri urgente ca răspuns la actuala criză. F1 caută soluții, noul regulanent ar putea fi amânat până în 2023, iar echipele ar putea avea un buget operațional sub cel stabilit prin noul regulament de 175 mil USD.
Foto: echipe
Sezonul 2020 de Formula 1 se află suspendat pe o perioadă încă nedefinită, după ce Marele Premiu al Australiei a fost anulat, iar alte opt grand prix-uri amânate sau anulate. Este de așteptat ca un număr și mai mare de etape să fie afectat de actuala criză epidemiologică generată de pandemia de coronavirus – COVID-19.
Aceasta a declașat o serie de probleme ce trebuie acum ținute în control prin reducerea de costuri cu scopul de a se evita prăbușirea întregului eșafodaj al campionatului. Într-o perioadă când veniturile scad masiv ca urmare a pierderilor datorate lipsei de încasări din desfășurarea curselor.
Printre măsurile deja agreate se numără amânarea noului regulament tehnic, pentru sezonul 2022 și conferirea FIA a unor puteri suplimentare. Discuțiile în prezent, dintre echipe, se axează și pe alte măsuri de reducere a costurilor, inclusiv posibilitatea ca plafonul maxim de cheltuieli pe sezon de 175 mil USD să fie pus în discuție.
De câte curse ar fi nevoie pentru a avea un sezon valid în 2020?
McLaren care și-a plasat angajații în șomaj tehnic, urmând de schema de finanțare impusă de guvernul britanic a tăiat inclusiv din salariul personalului executiv și al piloților.
Brown afirmă că F1 riscă să se îndrepte spre un dezastru, situația fiind devastatoare pentru echipe, iar dacă vor fi „devastate” suficiente echipe, nu neapărat mai mult de două, întreaga F1 este amenințată.
El a afirmat de altfel că dacă nu se vor lua măsuri urgente până la patru echipe ar putea dispărea.
Se pare că toate cele 10 echipele sunt dispuse să-și reducă bugetele operaționale la 150 mil USD, dar cel puțin două, Red Bull și Ferrari s-ar opune să se meragă și mai jos.
Pe de altă parte F1 trebuie să încerce să-și păstreze și echipele mici dacă acestea vor fi afectate de criză și vor suferi scăderi masive de buget comparativ cu rivalii mai puternici. Mai ales, spune Brawn, că nici nu există alte potențiale echipe care să le ia locul, cunoscut fiind cât de scump și dificil este accesul în Marele Circ.
De ce amenințarea este reală?
Cea mai mare problemă a F1 acum este incertitudinea. Prima dintre cursele care nu a fost amânată este Marele Premiu al Canadei, ce ar urma să se defășoare pe 14 iunie, dar nimeni nu se așteaptă însă ca aceasta să aibă loc.
Chase Carey a avansat o formulă cu 15-18 curse, dar nimeni nu știe exact câte grand prix-uri se vor derula în 2020 (chiar și la început de 2021 – fiind vorba ca unele curse să aibă loc în ianuarie).
Numărul de curse este direct conectat cu banii pe care echipele îi vor încasa pentru sezonul următor, ca urmare a cotei pe care o are fiecare din venitul F1. Dincolo de asta, majoritatea echipelor se vor confrunta și cu alte probleme financiare, în special la capitolul venituri din sponsorizări, care vor greva și ele bugetele de sume importante.
Fără îndoială F1 trebuie să fie ultraprevăzătoare. Asta înseamnă o abordare conservatoare a cheltuielilor.
În această lumină, o posibilitate ar fi amânarea implementării noului regulament cu încă un an, respectiv 2023. În plus, asta ar putea fi dublată și de o reducere a bugetului per team, pentru 2022, la 100 mil. USD cât ar vrea McLaren, ceea ce pare logic. Dar nu este simplu.
Echipele mari au evident costuri mai mari cu staff-urile și vor dori să minimizeze disponibilizările în perioada următoare. Dacă bugetele ar fi prea mici ar fi nevoite să-și restângă schema de personal, sau să scoată anumiți oameni din schemă și să-i treacă pe alte centre de cost. Ceea ce nu ar fi evident, cavalerește!
Propunerea Ferrari de a nu se amâna regulamentul ar putea fi o mutare spectaculoasă. Da, noile mașini ar trebui să fie mai ieftin de utilizat, dar având în vedere costurile necesare desgnului și producției – dispozitive, tehnicieni, facilități, etc – pare o propunere nerealistă.
Se ridică și întrebarea, până la ce punct costurile mai reduse de utilizare contrabalansează costurile mari de producție și design. În cel mai fericit caz, chiar dacă criza se scurtează, impactul va fi resimțit câțiva ani.
Cel puțin menținerea unui buget de cheltuieli mai mare de 125 mil USD este ceea ce își doresc echipele mari pentru ca noul regulament să fie amânat.
Măsuri luate de F1
Staff-ul F1 a urmat calea adoptată de echipe și a plasat în șomaj tehnic în jur de jumătate din personalul său, în condițiile în care criza COVID-19 continuă să afecteze acest sport
În plus, personalul din conducere a suferit și o reducere de salariu de 20%, CEO-ul Chase Carey probabil mai mult, în mod voluntar.
F1 se confruntă cu o mare problemă financiară în 2020 și perspectiva unui an practic fără venituri ar putea să ducă la pierderea întregului sezon.
F1 a trebuit déjà să renunțe la taxele pentru cursele anulate, iar dacă numărul total de curse va scădea sub 15, broadcaster-ii vor trebui remunerați pe o schemă eșalonată.
Când a apărut Formula 1?
Dar cu toate acestea, chiar și cu o cifră de afaceri limitată, F1 tot trebuie să plătească echipelor banii câștigați anul trecut, plăți care sunt în prezent amânate. Din veniturile pe 2019 cele 10 echipe trebuie șă-și împartă între ele 101 miliarde USD.
De asemenea, compania trebuie să-și plătească costurile proprii de funcționare.
La încheierea a anului fiscal F1 a delcarat costuri totale de 381mil USD (făcă a include bugetul destinat echipelor), din care 147 mil. USD apăreau la capitolul „vânzări, cheltuieli generale și administrative.”
Numărul angajaților a crescut semnificativ de cât Liberty Media a preluat seria la începutul anului 2017, peste 400 de persoane fiind la cartierul general din Londra sau la Biggin Hil, comitatul Kent, unde sunt localizate studiourile de producție.
F1 s-a alăturat echipelor, de pe teritorului britanic, McLaren, Williams și Racing point confirmând că o parte din personal este în somaj și va fi plătit conform schemei guvernamentale, cu 80% din venituri.
Piloții McLaren, Carlos Sainz și Lando Norris, precum și Sergio Perez și Lance Stroll de la Racing Point, și perechea de la Williams George Russell și Nicholas Latifi au fost de acord să primească mai puțini bani, împreună și cu staff-urile celor trei echipe.
