Nu e un secret pentru nimeni ca fabricarea autoturismelor și a pieselor pentru autovehicule a devenit cea mai importantă industrie în țara nostră. Pe lângă fabricile Dacia și Ford, România a devenit cel mai important furnizor european de subansamble, de la cablaje la cutii de viteze.
Sunt peste 500 de fabrici care activează în acest sector, investițiile fiind stimulate, în primul rând, de costul scăzut cu forța de muncă. Printre cele mai cunoscute sunt Continental, Draxlmaier, Leoni, cu investiții semnificative în țară noastră.
Avantajele competitive ale industriei românești din prezent – iar aici pot fi numite forța de muncă brută, ieftină, costuri operaționale mici – s-ar putea însă că în următorii 10 ani să devină irelevante, pe fondul ,,revoluției industriale” prin care trece industria auto.
“Pandemia a accelerat puternic planurile companiilor din sectorul auto către robotizare, digitalizare, către tranziția la propulsia electrică și energie verde. Pentru a rămâne competitivi pe piață, este crucial ca și firmele românești, atât din zona producției de mașini, cât și de subansamble, să își modernizeze rapid producția, dar mai ales să-și asigure un loc în lumea autovehiculelor care încorporează un nou tip de valoare adăugată și chiar noi modele de business”, a explicat Marius Haratau, managerul Factory 4.0.
Industria auto românească, obligată să facă rapid trecerea către mobilitatea electrică.
Dacă în prezent încă se mai găsesc locuri de muncă în această industrie – după cum se poate vedea pe jobradar24, unde doar la Dacia sunt oferite 140 de joburi – situația se va schimba curând, avertizează specialiștii.
Conform unui raport McKinsey&Company, citat de Mediafax, revoluția din industria auto este stimulată și de planurile ambițioase ale UE, care își propune ca, până în 2035, să elimine mare parte din emisiile de dioxid de carbon, generate de automobile, din zonele urbane.
Marii producători auto – de la Volkswagen la Ford, Volvo, GM etc. – au lansat deja zeci de modele electrice, iar anul viitor se anunță cel în care această piață va crește semnificativ.
,,Dincolo de provocarea bateriilor, producția unei mașini electrice este mai rapidă, mai puțin poluantă și chiar mai avantajoasă pentru producători, pentru că include mai puține subansamble și un proces de producție automatizat. În noile fabrici auto, precum sunt cele ale Tesla, de exemplu, roboții au luat locul muncitorilor în marea majoritate a proceselor de producție”, arată analiza, prefigurând ceea ce va urma.
Peste 5 – 10 ani, piața va fi de nerecunoscut
Pentru industria auto românească, axată încă pe muncă primară, șocul tehnologic va fi unul accentuat.
Un declin accelerat al cererii de mașini cu motoare termice în Europa, preconizat pentru următorii 5-10 ani, va afecta semnificativ producătorii români, cu consecințe directe inclusiv în încasările statului din acest domeniu și în pierderea a zeci de mii de locuri de muncă. Principalii afectați vor fi producătorii auto și o parte dintre producătorii de subansamble pentru motoarele termice.
De menționat e faptul că în producția motoarelor electrice e nevoie de cu 90% mai puțină forță de muncă decât în cazul motoarelor termice.
Analiza arată că, în primul rând, vor dispărea cablurile clasice destinate motoarelor termice, alături de cutiile de viteze, unde România este unul dintre cel mai importanți producători europeni.
Conform unui alt raport UBS, Lear, Autoliv, sau Hellâ se vor află printre companiile afectate, alături de Schaeffler și Faurecia, însă la un nivel mai redus.
Conform datelor European Sector Skills Council, evoluția industriei va fi afectată și de situația demografică
În prezent, furnizorii de subansamble au ajuns să acopere 89% din totalul forței de muncă angrenate în acest sector, față de 49,5% media europeană și 32% în Germania.
,,Chiar dacă producem multe subansamble, am ratat, cel puțin până în prezent, șansa de a atrage producători internaționali pentru bateriile electrice, o componentă vitală a mașinilor electrice. România practic nu există pe această harta, în care Suedia, Germania, Austria, Franța, Marea Britanie și chiar și Ungaria au investit semnificativ”, afirmă experții.
Vestea bună, pentru România, este că există producători, precum Continental, care nu vor fi afectați puternic de schimbările prin care trece industria, pentru că și mașinile electrice au nevoie de anvelope, piese de caroserie, elemente de iluminat și siguranță (airbaguri, centuri de siguranță etc.).
În plus, mașinile electrice au nevoie de un număr mai mare de cablaje electrice, iar România este, în acest domeniu, unul dintre principalii actori la nivel european.
Este obligatoriu ca statul român să vină și să susțină dezvoltarea noilor tehnologii auto
Potrivit lui Marius Haratau, este astfel obligatoriu ca statul român să vină și să susțină dezvoltarea noilor tehnologii auto, mai ales că are la dispoziție și fonduri. ,,Avem aproape 30 de miliarde de euro din care putem aloca fonduri pentru cercetare și dezvoltare de noi tehnologii, dar și în pregătirea forței de muncă în acest sector vital pentru economia românească.
Sunt aproape 200.000 de angajați în acest sector, iar focusul pe tehnologie și digitalizare va face că multe dintre locurile de muncă din acest sector să dispară/ sau să fie transformate fundamental în perspectiva următorilor 10 ani.
Este nevoie de cursuri de recalificare pentru aceștia și nu numai pentru ei, pentru toți românii care vor să se specializeze în noile tehnologii”, a declarat Marius Haratau.
Conform datelor European Sector Skills Council, evoluția industriei va fi afectată și de situația demografică. În prezent, 23% dintre angajații din acest sector au între 50 și 64 de ani și urmează să iasă la pensie.
Industria auto – Dacia testează piața
Totuși, primii pași spre retehnologizare, o problemă majoră în România, s-au făcut deja. Planurile celor doi producători din România vizează, într-o prima faza, producția de mașini cu motorizare hibridă ușoară.
Ford a început să producă la Craiova primul hibrid românesc, iar Dacia va trece la această tehnologie, cel mai probabil, din 2023. Se estimează că ponderea mașinilor hibrid ar putea atinge 32% din totalul producție auto din România, în 2025.
Între timp, Dacia a renunțat la Diesel pe noile generații Logan & Sandero și a trecut la motorizările stop/start.
,,Strategia Dacia, principalul exportator al României, rămâne aceea de a produce mașini ieftine, iar dezvoltarea primei mașini electrice, Dacia Spring, reprezintă un semnal menit să contureze viitorul”, afirmă experții.
În actualul context, firmele din industrie vor avea de ales între a investi în tehnologie și a-și muta facilitățile de producție în alte locuri, unde vor beneficia de costuri mai reduse. Țări ca Serbia și Maroc vor avea întâietate.
,,În contextul în care în România nu există o strategie națională de susținere a acestui sector vital pentru economie, nu este exclus că multe companii, slăbite de criză, să își facă exitul din România”, mai avertizează specialiștii.
