În urmă cu 75 de ani, pe 11 aprlie 1945, trupele americane eliberau fabrica Volkswagen și orașul cunoscut sub numele „Stadt des KdF-Wagens”, redenumit apoi Wolfsburg.
Foto: VW
Din fabrica Volkswagen au fost eliberați aproape 7 000 de lucrători. Pe parcursul următoarelor opt săptămâni care au urmat, americanii au luat câteva decizii ce se vor dovedi importante pentru viitorul oamenilor, al fabricii și al orașului.
Scurtul intermezzo în conducere, sub armata americană, a reprezentat fundația democrației, libertății și reconstrucției în regiune.
Din mai, fabrica producea deja vehicule – Kübelwagen-uri pentru armata americană, denumite „Volkswagen Jeeps”. Ocupația americană s-a încheiat la finalul lunii iunie 1945, când regiunea a devenit parte a zonei de ocupație britanice.
Un nou început
Pe 10 aprilie, erau finalizate ultimele 50 Kübelwagen (Type 82) destinate inițial armatei germane. Alarmele au anunțat pătrunderea tancurilor trupelor americane în zonă. Fabrica, care fusese aproape distrusă în bombardamentele din 1944, încheia producția de război cu un total de 66 285 vehicule.
Pe măsură ce trupele americane se apropiau, un vacuum temporar de putere se forma în zonă. După ce SS și compania de pază se retrag, ca urmare a înaintării armatei americane, lucrătorii și prizonierii de război încep să simtă că finalul suferinței este aproape.
Erau înfometați și demoralizați din cauza suferinței și injustiției îndurate. Au fost câteva cazuri de distrugeri și violență. Pentru a păstra ordinea, muncitorii au format propria companie de pază constituită din prizonieri francezi de război și studenți orlandezi aduși aici la muncă silnică. S-au înarmat și s-au echipat cu vehicule din fabrică, utilizând clădirea de pompieri ca sediu al cartierului general.
Fritz Kuntze, directorul fabricii. a refuzat să se supună ordinelor date de liderii naziști locali de a arunca în aer fabrica și un pod de acces.
Pe 15 aprilie americanii ocupau fabrica și orașul, dezarmând compania de pază auto-formată și asumându-și răspunderea administrării.
Una peste alta, aproape 20 000 de oameni au fost obligați să lucreze în fosta Volkswagenwerk GmbH, inclusiv peste 5000 de oameni din lagărele de concentrare. În 1944, două treimi din oameni lucrau în fabrică împortiva propriei voințe, fiind victime ale discriminării rasiale.
În ziua eliberării, mai lucrau în fabrică 9 100 de oameni, din care 7 700 erau lucrători străini forțați să lucreze. Cel mai mare grup venea din Uniunea Sovietică, respectiv Ucraina (3.000).
Americanii au organizat repatrierea acestora. Între aprilie și mai, plecau primele trenuri, în majoritate cu vagoane de marfă, ducând foșii lucrători către țările lor. Unii dintre ei au fost persecutați la întoarcerea în țară, fiind suspecați de a fi dezertori sau colaboratori ai armatei germane.
Conversia
Pe fabrica Volkswagen, americanii au folosit-o la început în atelier de reparații pentru propriile vehicule de transport militare. Au găsit aici stocuri de piese și diverse componente, remarcând protențialul fabriciii de a produce în continuare vehicule.
În mai 1945, cartierul general al armatei a 9-a raporta deja că asamblarea de „Volkswagen Jeeps” începea în fabrică, inițial cu doar 200 de lucrători. Au fost inițial constuite sub conducerea lui Rudolf Brörmann, 133 de vehicule postbelice Kübelwagen, utilitare. Aceste vehicule au marcat conversia fabricii dintr-una care producea vehicule militare într-una civilă.
Urmează o perioadă intensă de transformare, iar după Crăciunul din 1945, ieșea de pe liniile de producție primul Volkswagen Type 1, Beetle.
Ultimul VW Beetle scos la licitație
Sfârșit de drum pentru celebra ‘broscuță’ Volkswagen: Modelul Beetle nu se mai produce (VIDEO)
