Director general al Robert Bosch S.R.L. și reprezentant al grupului Bosch în România, Mihai Boldijar a explicat care sunt realizările și provocările grupului german într-o perioadă dominată de incertitudine.
Care sunt provocările pe care trebuie să le depășească un grup precum Bosch în această perioadă?
Nimeni nu s-a gândit că evenimentele prin care trecem ar putea fi posibile. Astfel de perturbări ale piețelor nu sunt existente în nici-un fel de tratat de management. În acest context, managerii marilor companii s-au văzut în postura de a naviga cu un transatlantic cu peste 2.000 de angajați prin niște ape tulburate de criza semiconductorilor, pandemie și ceea ce a început pe 24 februarie în această parte a lumii. În cazul Bosch trebuie să facem față tuturor acestor vicisitudini pentru că trebuie să ne continuăm drumul început acum peste 130 de ani.
De parcă nu era suficient, toate acestea au prins industria auto într-o perioadă de tranziție de la motoarele cu ardere internă la aventura electrificării, conextivității și digitalizării. Și acestă furtună perfectă a adus după sine și o escaladare a prețurilor materiilor prime și energiei. Să mai adaug și necesitatea reconversiei profesionale a angajaților care au lucrat în industrie, dar în zone asupra cărora acum se lasă, ușor, apusul? E vorba de oameni experimentați, care vor să muncească. Nu-i poți lăsa. Trebuie să le asiguri o reconversie profesională. Noi, la nivel de grup, avem în acest an 2.700 de persoane pe care le convertim.
Care sunt realizările grupului Bosch în ultima perioadă?
Acum suntem concentrați pe sustenabilitatea proceselor de producție. Pe reducerea amprentei de CO2, proces demarat cu ani în urmă. Anul trecut am investit peste cinci milioane de euro în panouri fotovoltaice și continuăm cu acest proces în 2022. Avem și un proiect de reintroducere în circuit a apei calde rezultate din procesul de producție. Monitorizăm în timp real consumul de energie pentru a descoperi rapid eventualele pierderi. Am schimbat corpurile de iluminat cu LED-uri. Reînnoim flota de mașini a companiei cu vehicule plug-in hybrid sau hybrid. Am montat la toate facilitățile noastre stații de încărcare. Ei bine, toate cele enumerate mai sus aduc reduceri ale consumului de energie. E costisitor, dar benefic. Ca idee, cu panourile montate de noi pot fi alimentate peste 4.000 de gospodării. Și, am uitat să menționez că la nivel de grup s-a luat decizia să investim în pompe de căldură.
Chiar și cu aceste investiții majore, compania a reușit să obțină profit. De altfel, multe companii din zona auto și de componente au realizat profituri importante.
Am reușit să realizăm anul trecut un profit rezonabil care ne asigură investițiile viitoare. Asta a fost posibil pentru că grupul Bosch realizează doar 58% din cifra de afaceri din activități legate de mobilitate. Restul este generat de alte trei sectoare – producție industrială, bunuri de larg consum și tehnologie pentru automatizări. Coroborate, acestea au dus la un profit în creștere.
Profiturile mari obținute de unii producători de mașini au fost rezultatul vânzării unor mașini cu valoare mai mare decât în trecut. Această valoare a crescut pentru că mașinile sunt mult mai bine dotate. În plus, puteți vedea în vânzări că mulți clienți cumpără versiuni de top. Prin urmare, deși au vândut mai puține mașini decât în anii trecuți, producătorii auto au putut înregistra profituri mai mari. În plus, faptul că mulți clienți au migrat de la clasele mici de vehicule către SUV-uri și crossovere a adus un plus de bani pentru că acestea din urmă sunt mai scumpe decât autoturismele clasice.
Cum s-a încheiat 2021 pentru Bosch în România și cum a demarat 2022?
Am încheiat 2021, după eforturi mari făcute pentru a depăși problemele cauzate de pandemie care au însemnat și o scurtă oprire a producției, cu vânzări către terți de 494 de milioane de euro, în creștere cu 10%, și la vânzări consolidate, care includ și operațiunile intra-grup, în creștere cu 19% până la 1,7 miliarde de euro. Creșterea a venit în a doua jumătate a anului 2021, după o primă jumătate mai dificilă, în condițiile în care 2020 a fost un an care s-a aflat din punct de vedere financiar cam pe același palier cu 2019.
Anul acesta a început bine. Am continuat cam cu aceeași tracțiune din a doua parte a lui 2021. Din nefericire ne confruntăm acum cu incertitudini mult mai mari decât în 2021 pentru că avem de administrat problemele generate de criza semiconductorilor și, în plus, de efectele războiului din Ucraina. Impactul acestui conflict este greu de preconizat, tot ceea ce putem face este să monitorizăm la nivel de grup toate aceste situații disruptive și luăm deciziile potrivite.
Entitățile din România au furnizori în Ucraina sau Rusia?
Noi, în România, nu avem o expunere pe aceste piețe. Evident că există implicații și situații la nivel de grup. Avem vreo 350 de colegi în Ucraina și de vreo zece ori mai mulți în Rusia. Gestionarea acestei situații nu e ușoară pentru că există responsabilitate față de acești angajați. Ei trebuie susținuți.
Ați oprit producția în România, temporar, din cauza pandemiei. Dar din cauza lipsei de semiconductori nu ați fost nevoiți să stopați activitatea?
Nu. Am oprit uzinele doar din cauza pandemiei. Ulterior nu am mai avut opriri ale lucrului. Cei care monitorizează eventualele probleme la nivel de grup și-au făcut bine treaba și, în plus, investițiile făcute în uzine de semiconductori și-au arătat roadele. E drept că s-a produs la o capacitate mai redusă.
Bosch e una dintre primele companii care produc semiconductori în Europa. Dar asta nu înseamnă costuri mai mari care se vor regăsi în preț?
Bosch a fost prima companie care a avut viziunea de a face o unitate proprie de producție a semiconductorilor în Germania. Ne place să deschidem drumuri și nu pot să nu admir asta la cei din conducerea companiei. Creșterea de prețuri se poate întâmpla din multe cauze. Poate exista o creștere de prețuri inclusiv pentru materia primă din Asia. Dar problema principală rămâne acum disponibilitatea semiconductorilor, nu costul acestora.
Toate sectoarele economiei românești duc lipsă de forță de muncă. În cazul industriei auto și de componente e nevoie de angajați specializați. Care e situația în cazul Bosch?
Avem aceleași probleme cu toate marile companii din România. Angajații calificați devin tot mai greu de găsit. Iar problema se acutizează de la un an la altul. Ca să putem echilibra într-o oarecare măsură am început să colaborăm cu școli și universități din România și am pus bazele unor școli duale. În prezent avem circa 500 de cursanți înscriși în sistem dual. Avem și primele două-trei serii ieșite din școală cu o retenție de personal rezonabilă. Spun rezonabilă pentru că nu-i poți obliga să rămână în companie după absolvire. Mulți rămân, dar sunt și persoane care pleacă fie spre alte companii, fie către alte domenii de activitate.
Deși investim mult în învățământ astfel încât să ne asigurăm o parte dintre viitorii angajați, lucrurile nu s-au îmbunătățit suficient. Văzând asta am fost nevoiți să abordăm autoritățile statului cu un apel de a simplifica acordarea de permise de muncă pentru angajați nouUE. Aici avem semnale clare și încurajatoare că mulți potențiali angajați din afara Uniunii Europene își doresc să lucreze la noi. Dacă reușim să îi atragem vom putea, într-o măsură mai mare, să ne acoperim necesarul de forță de muncă.
Să nu uităm că ne extindem afacerea în România și avem nevoie continuu de noi angajați. Extinderea de la Jucu cu o nouă hală, aducerea de noi proiecte la Jucu și Blaj necesită suplimentarea personalului. Problema angajaților nu e doar a industriei auto, ci și a multor altor sectoare industriale sau de servicii din România. Și agricultura are nevoie de oameni.
Dar, nu vi se pare ciudat că avem un număr mare de șomeri în același timp cu o criză de angajați?
Da. Oamenii trebuie să înțeleagă că între a sta acasă pe o sumă mică de bani plătită ca indemnizație de șomaj și a munci pentru a primi un salariu nu există termen de comparație. La noi, de exemplu, angajații au transportul asigurat, are masa asigurată, obține un pachet salarial și alte beneficii care includ servicii medicale, grădiniță pentru copii, etc. Pentru mine e greu de înțeles de ce preferă să stea acasă. Cred că trebuie făcută o campanie de conștientizare a avantajelor oferite de calitatea de angajat. Oamenii trebuie să înțeleagă ce înseamnă să aibă asigurările plătite, să știe că pot ieși la pensie liniștiți. Unii probabil nu înțeleg ce probleme îi așteaptă pentru că nu participă la fondul de pensii. Cum spuneam, o campanie susținută de autoritățile centrale, de cele locale și, desigur, de companii, cred că este foarte necesară.
Am văzut că sunteți în Top 10 al topului angajatorilor. Pot companiile să îndeplinească cerințele de astăzi ale angajaților?
Cu vreo doi ani de zile în urmă, înainte de pandemie, ideea ca angajații să lucreze de acasă părea o utopie. Acum e realitate. Înțelegând că mulți vor un program mai lejer, noi am început încă înainte de pandemie să folosim u program de lucru care includea lunar cinci zile de activitate de acasă. Pandemia ne-a forțat să ne adaptăm, iar zonele în care nu se impunea prezența fizică la locul de muncă au lucrat total de acasă. Și am văzut că productivitatea nu scade. Mai mult, am reușit să menținem echipa unită, motivată și completă. Acum continuăm într-un sistem hibrid. Cei care lucrează în producție, sigur, trebuie să meargă la locul de muncă pentru că acolo n-ai ce face.
Cum le răspundeți celor care acuză marile companii că „exportă” profitul?
Trebui văzută geneza acestei idei și în ce zone este vehiculată. În cazul nostru, o companie care investește în România din 2015 încoace 700 de milioane de euro, doar anul trecut 83 de milioane de euro, care investește în programe de școlarizare și specializare, în noi locuri de muncă, cred că iese dintr-o astfel de discuție. E limpede că profitul se reinvestește, nu pleacă nicăieri. Noi, ca grup, susținem ideea unei prezențe de lungă durată în România, o prezență sustenabilă și puternică.
În acest context, ce planuri aveți în viitorul apropiat?
În 2022 continuăm cu investițiile în sustenabilitatea producției, în limitarea amprentei de CO2, în crearea surselor de energie proprii astfel încât să ne reducem dependența de sistem. Apoi, vrem să dezvoltăm centrul de inginerie din Cluj cu extensia sa de la București. Avem planuri de dezvoltare în cam toate direcțiile, dar trebuie să vedem și evoluțiile cu care avem de-a face pe piață.
Grupul Bosch este prezent în România de 28 de ani. Pe lângă centrul de cercetare și dezvoltare din Cluj, cu extensie și la București, și unitățile sale de producție pentru soluții de mobilitate din Cluj și din Blaj, Bosch mai operează și o unitate de producție de Tehnologie industrială, localizată, de asemenea, în Blaj, precum și un centru de servicii de externalizare a proceselor de afaceri (BPO) în Timișoara. În București, Bosch operează un birou de vânzări pentru produsele sectoarelor Soluții de mobilitate, Bunuri de larg consum și Tehnologie pentru construcții și energie. În plus, o filială a BSH Hausgeräte GmbH, activă pe piața electrocasnicelor, are sediul, de asemenea, în capitala țării.
