Datorită efectelor complexe pe care le au asupra organismului uman, medicamentele pot avea efecte nefavorabile asupra conducerii automobilului în primul rând la nivelul sistemului nervos central (somnolenţă, cefalee, ameţeală, oboseală, reducerea atenţiei, a reactivităţii şi a reflexelor), dar şi la nivelul ochilor (tulburări de acomodare, vedere înceţoşată etc.)
Există două clase de medicamente, la care efectele diferă ca intensitate şi frecvenţă: medicamente care impun sistarea activităţii de şofer şi medicamente ce pot fi administrate cu mare prudenţă şoferilor. 
Clasele de medicamente uzuale ce prezintă riscuri sunt cele pentru medicaţia obezităţii (sibutramina, amfepramona), medicaţia antialcool (disulfiram), medicaţia antivertigo (cinarizina), antitusivele (dextrometorfanul), medicaţia răcelii şi gripei (xilometazolina) şi antihistaminicele (clemastina, clorfeniramina, ciproheptadina, ketotifen levocetirizina, prometazina care diminuează intens atenţia şi viteza de reacţie).
Antiinflamatoarele (fenilbutazona, diclofenacul, indometacinul, piroxicamul) prezintă şi ele efecte adverse precum cefalee, ameţeli, stări confuzionale, tulburări auditive, la fel şi cele antiglaucomatoase, cum sunt pilocarpina, betoxololul etc.
Deoarece multe din medicamentele prezentate mai sus sunt indispensabile sănătăţii, trebuie luate în considerare efectele nedorite ce le produc şi evitată conducerea autovehiculelor când ne aflăm în tratament subinfluenţa acestora.
