În ultimile luni, autorităţile judeţene au pornit într-o cursă contra-cronometru pentru obţinerea fondurilor europene destinate reabilitării drumurilor judeţene. Proiectele lor au obţinut aproximativ 470 mil. euro pentru modernizarea a peste 1.000 km.
Infrastructura rutieră precară nu înseamnă doar lipsa autostrăzilor sau a şoselelor rapide. Înseamnă şi o reţea de drumuri judeţene slab dezvoltată, de o calitate necorespunzătoare circulaţiei şi cu risc ridicat de accidente. În România, reţeaua de drumuri judeţene însumează 35.000 km. Dintre aceştia, doar 9.000 de km se află într-o stare bună (2.200 reabilitaţi prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013), restul ori sunt complet neasfaltaţi – aproximativ 8.750 de km, ori sunt nereabilitaţi de decenii – peste 17.000 de km.
Pe de altă parte, şi siguranţa rutieră reprezintă o problemă. Deşi preiau mai puţin de 25% din traficul total, pe drumurile judeţene au loc mai mult de o treime din totalul accidentelor, iar majoritatea victimelor biciclişti – peste 80% – este înregistrată în mediul rural.
Acces direct în … Europa
Vestea bună este că în perioada de programare 2014-2020, autorităţile locale pot îmbunătăţi reţeaua rutieră judeţeana prin intermediul aceluiaşi Program Operaţional Regional, Prioritatea de investiţii 6.1 – Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale.
Concret, pot primi finanţare nerambursabilă acele drumuri judeţene care fac legătura cu drumurile europene care traversează România.
De altfel, potrivit autorităţilor de la Bruxelles, lipsa accesului facil la reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) şi, implicit, către oraşe şi municipii afectează dezvoltarea afacerilor, a transporturilor interne şi internaţionale de mărfuri şi piaţa muncii, prin faptul că o parte relevantă din forţa de muncă disponibilă în mediul rural nu are mobilitatea necesară.
Autorităţile au inventariat deja, la nivelul celor 8 regiuni ale României, sectoarele de drum judeţean care asigură conectivitatea directă sau indirectă cu reţeaua TEN-T, ajungând la concluzia că au nevoie de modernizări şi reabilitări aproximativ 14.000 km din totalul celor 23.000 km care fac legătura cu coridoarele europene. După prioritizarea proiectelor la nivel regional, au rămas în discuţie 3.200 km, însă, pentru început, sunt luaţi în calcul pentru finanţare 2.100 de km.
Citeşte continuarea pe www.floteauto.ro
