Problemele instalaţiei de răcire

Pe timpul verii, temperatura mediului depășește de multe ori 30 grade Celsius. La instalaţia de răcire pot apare diferite probleme pe care e bine să le cunoaştem.

Instalaţiile de răcire de pe autovehicule, după natura fluidului  utilizat, sunt de două feluri: cu aer sau cu lichid.

Intalaţia de răcire cu aer este întâlnită mai ales la autovehiculele pe două roţi. Există două tipuri de răcire cu aer: fie prin expunerea deschisă la curentul de aer atmosferic care pătrunde printre aripioarelele cilindrilor şi ale chiulasei în timpul deplasării, ca la motociclete, fie prin introducerea unui flux de aer sub presiune între aripioarele chiulasei şi ale cilindrilor de către un ventilator care asigură  răcirea şi atunci când vehiculul stă pe loc.

Înstalaţia de răcire cu lichid este cea mai răspândită echipând toate tipurile de autovehicule. Ea poate fi cu circulaţie naturală ( prin termosifon, care în prezent nu se mai foloseşte la autovehicule datorită eficienţei reduse), sau cu circulaţie forţată  (prin pompă de apă) care se află montată în prezent pe toate autovehiculele. O astfel de instalaţie de răcire este compusă din radiator (cu termostat şi senzor de temperatură), ventilator, pompă de apă, conductele de legătură precum şi indicatoarele de semnalizare a temperaturii aflate la bord (o lampă şi un indicator termometric).

Lichidul de răcire este transportat prin conducte între radiator şi motor de către pompa de apă. Termostatul deschide circuitul spre radiator când temperatura lichidului ajunge la 85-87 grade C.  Pe acest circuit lichidul de răcire preia căldura din blocul motor încălzindu-se şi se întoarce în radiator unde este răcit. Temperatura de lucru a instalaţiei de răcire este păstrată permanent între 87 şi 95 grade C. Încălzirea habitaclului este asigurată tot de lichidul de răcire al motorului, care parcurge un calorifer separat.

Problemele instalaţiei de răcire

Lichidul de răcire este un amestec de antigel concentrat şi apă distilată cu o densitate bine stabilită care îi asigură un punct de congelare la -38 grade C, permiţând motorului să funcţioneze fără să îngheţe la temperaturile negative ale iernii. Totodată are şi proprietăţi de ungere determinând o durabilitate mai mare a garniturilor din instalaţie. La instalaţia de răcire pot apare câteva probleme pe care le semnalăm:

–Scăderea nivelului lichidului de răcire din instalaţie prin neetanşări sau pierderi accidentale. Nivelul lichidului de răcire trebuie verificat periodic pentru a se evita funcţionarea motorului cu un nivel insuficient care ar produce supraîncălzirea lui.

Când nivelul de lichid este insuficient, în circuit poate pătrunde aerul scăzând  eficienţa răcirii motorului. Şi când nivelul lichidului este prea mare, la temperaturi ridicate, volumul acestuia creşte peste limita maximă în vasul de expansiune şi produce  pierderi de lichid. Nivelul se poate completa cu lichid de răcire de aceeaşi marcă şi aceeaşi densitate  până la reperul de maxim de pe vasul de expansiune. Înainte de completare trebuie verificate conductele şi colierele instalaţiei şi remediate eventualele neetanşări.

–Modificarea proprietăţilor lichidului de răcire. După perioade mai lungi de utilizare lichidul de răcire se degradează modificându-şi principalele proprietăţi: densitatea şi caracterul neutru. Modificarea densităţii are loc datorită evaporării unei cantităţi de apă pe timpul funcţionării sau a completării nivelului lichidului  numai cu apă distilată. Ca urmare a modificării punctului de congelare al lichidului, acesta îngheaţă la temperaturi negative şi  se poate produce crăparea blocului motor. O altă modificare constă în impurificarea cu particule metalice care îi schimbă culoarea transparentă în maroniu şi-l face activ din punct de vedere electrolitic, moment când trebuie înlocuit. Dacă nu este înlocuit, lichidul de răcire coroziv atacă elementele metalice din radiator  deteriorându-le (celulele acestuia) şi produce pierderi de lichid.

De obicei lichidul de răcire se înlocuieşte în mod obligatoriu la doi-trei ani, iar densitatea se verifică în fiecare toamnă înaintea sezonului rece. Din păcate am cunoscut mulţi şoferi care n-au înlocuit antigelul nici după 5-6 ani de utilizare. Aceştia aşteaptă apariţia unei defecţiuni pentru a-l vcerifica şi înlocui ceea ce este mult mai costisitor,

–Defectarea ventilatorului. Slăbirea sau ruperea curelei de antrenare a ventilatorului (sau defectarea senzorului de temperatură care cuplează electroventilatorul) reduc fluxul de aer de răcirespre radiator producând supraîncălzirea motorului şi defectarea lui.. Aceasta este  defecţiunea cea mai frecventă a sistemelor de răcire cu lichid. Întinderea curelei de antrenare trebuie verificată şi reglată periodic.

–Defectarea termostatului. După o funcţionare îndelungată combinată cu utilizarea unui lichid de răcire degradat, termostatul se poate coroda şi se poate bloca pe poziţia deschis sau închis. Termostatul (fig….) se deschide la temperatura de regim de 87 grade C, iar când această temperatură scade se închide. Este montat în circuitul de lichid al furtunului superior al radiatorului, determinînd deschiderea acestuia doar atunci cînd lichidul a atins temperatura de regim. Închiderea şi deschiderea termostatului  se fac automat, ca urmare motorul îşi menţine o temperatură aproape constantă, între 87-95 grade C.

Când termostatul rămâne deschis în mod permanent motorul funcţionează la  o temperatură mică decât temperatura normală, consumă mai mult combustibil şi poluează mai mult. În schimb, dacă rămâne permanent închis, motorul se supraîncălzeşte repede, temperatura creşte peste cea de regim, acul indicatorului de temperatură şi lampa de avertizare din bord semnalând regimul de avarie. În acest caz motorul trebuie oprit imediat, altfel poate suferi defecţiuni ireversibile ca blocarea pistoanelor în cilindri, topirea unor piese, reducerea capacităţii de lubrifiere a uleiului, arderea garniturii de chiulasă etc..Dacă ne aflăm undeva pe teren trebuie să ştim că termostatul blocat poate fi demontat cu uşurinţă din furtunul superior al radiatorului şi apoi se poate reporni motorul şi continua deplasarea până la atelierul service unde trebuie montat un nou termostat.