Soarta lui Crossland pare similară cu a strămoașei sale Meriva. Schimbarea de generație va afecta comportamentul, aspectul și identitatea. În final, Opel Crossland model 2024 va ajunge să fie o mașină complet diferită. Text: Roberto Lo Vecchio. Adaptare: Bogdan Grigorescu. Desene: Marcelo Poblete
Crossland se pregătește să se transforme. Nimic surprinzător pentru o mașină care a moștenit acest obicei de la strămoașa ei. Să-ți explic. Crossoverul german s-a născut în 2017, când a înlocuit Meriva în gama Opel. Unii ar putea crede că este un model nou, fără legătură cu Meriva, dar noi îl considerăm mai degrabă drept a treia generație a vanului.
S-o luăm în ordine cronologică. Meriva, prezentă pe piață între 2003 și 2010, era un monovolum cu formă clasică de bulă, care făcea parte din segmentul mic. Spațiul interior generos i-a adus succesul comercial, fiind aleasă de familiștii care nu erau dispuși să cheltuiască mult pe un van de dimensiuni mai mari. Însă, odată cu a doua generație, Meriva a avut parte de o schimbare de aspect radicală. Mai lungă cu 20 cm, noua iterație și-a păstrat forma rotunjită în față, dar botul s-a separat un pic, aproape formând un volum în sine, plafonul nu mai curgea la fel de lin, zona inferioară a geamurilor laterale a căpătat linii frânte, iar ușile se deschideau ca la dulap (avea „suicide doors“ în spate).
Pe scurt, o mașină diferită. Dar a venit Crossland și a modificat complet abordarea. Opel a decis să schimbe macazul, atacând segmentul într-o manieră mai tradițională, cu un crossover. Chiar dacă designul este plăcut, simplu, dar individualizat, aspectul pare un pic lipsit de caracter. Cel puțin în concepția publicului, care nu stă la coadă pentru Crossland.
Opel Crossland model 2024 – la ce ne așteptăm?
Ei bine, a sosit ora schimbării. Iar aceasta promite să fie cel puțin comparabilă cu cea prin care a trecut Meriva la primele două generații. Adio, forme de crossover cu mici accente provenite din lumea monovolumelor! Bun venit, SUV dur, cu gardă la sol mare, caroserie pătrățoasă și aspect masiv! Viitoarea generație va atașa volumului frontal, clar definit, un al doilea volum, practic un habitaclu spațios, în care cinci persoane vor putea călători în condiții mai bune decât în actualul Crossland. Bine, nu e sigur că-l va chema la fel. Dar să revenim. Linia plafonului, aproape orizontală până în spate, va garanta o înălțime interioară generoasă chiar și pentru capetele călătorilor mai înalți de pe banchetă, favorizând totodată volumul maxim al portbagajului.
Sigur, elementele de identitate a mărcii se vor păstra, mai ales în zona frontală, cu grila neagră Vizor, care unește blocurile optice cu leduri. Însă totul va fi adaptat noului design din față, mai înalt și cu capota mai orizontală. Noii identități stilistice, care virează puternic dinspre monovolum și crossover către SUV, foarte probabil îi va corespunde o creștere a gabaritului. Hai să zăbovim un pic asupra acestui aspect, care este definitoriu pentru strategia abordată de Stellantis în segmentul B (modele mici), și care nu se concentrează doar pe Opel.
Canibalizare
Ei bine, Opel a suferit în mod tradițional din cauza unei anumite suprapuneri între Meriva II/Crossland (pe de o parte) și prima generație Mokka (de cealaltă parte). Suprapunerea s-a mărit mai ales când transformarea din monovolum în crossover a perechii a atentat la aspectul de SUV adoptat de ultimul. Relativ apropiate ca dimensiuni (doar 5–8 cm în lungime în favoarea modelului Mokka), ele se deosebeau prin vocația urbană a lui Crossland, ușor diferită de cea mai aventuroasă a surorii mai mari (care a preluat sufixul X odată cu restilizarea din 2016). Mokka avea inclusiv tracțiune integrală, Crossland nu.
Strategia din gamă
Schimbarea de paradigmă a venit odată cu a doua generație, adică actuala Mokka. Aceasta nu numai că este cu 13 cm mai scurtă decât prima, dar e chiar cu 8 sub actualul Crossland! Iar aspirațiile sunt mai degrabă urbane, fapt confirmat de scoaterea versiunilor 4×4 din ofertă. Din acel moment, canibalizarea a devenit evidentă. Mokka II, cu un design mai proaspăt, a ajuns vioara principală, iar Crossland a intrat în umbră. Numai 55.000 de exemplare au fost comercializate în intervalul ianuarie-septembrie 2022 în Europa, incluzând aici și modelele Vauxhall vândute în Marea Britanie.
Dar e clar că avem o schimbare atent studiată. Scăderea în dimensiuni a modelului Mokka este de înțeles doar în lumina metamorfozei la fel de radicale a lui Crossland, care va crește. Astfel, se va poziționa fix între Mokka și SUV-ul compact Grandland. Iar cele două modele mici, de segment B, vor fi puternic diferențiate și ușor de recunoscut. Aceeași politică ne așteptăm să fie adoptată și pentru o altă marcă a grupului Stellantis. La Jeep, micul Avenger va fi urmat de un SUV de segment B, care va înlocui Renegade și va avea niște centimetri buni în plus față de primul.
Platforma și motoarele
Legat de tehnică, Opel Crossland model 2024 este pe deplin copilul epocii Stellantis. Astfel, va fi dezvoltat pe omniprezenta arhitectură CMP. Este un salt clar față de actuala generație, bazată pe vechea platformă (tot franceză) FP1. Astfel, în inima ofertei de motoare ar trebui să fie propulsorul de 1,2 l cu trei cilindri, turbo, de 130 CP, căruia i se va alătura, poate, pentru o vreme, turbodieselul de 1,5 l, cu patru cilindri, de 110 CP. Trecerea la CMP înseamnă că va exista, în premieră, și o variantă electrică, cu baterii de 51 kWh și o putere de 156 de cai. Cu toate astea, în pofida aspectului dur, nici măcar debutul versiunii electrice nu va aduce în gamă tracțiunea integrală. Pentru asta, în grupul franco-germano-italiano-american există modelele Jeep.
Istorie
O poveste complexă
Trei generații, două nume, o mie de chipuri
Actualul Crossland s-a născut în 2017, cu sufixul X în nume. Apoi, la faceliftul de la jumătatea vieții, în 2020, a renunțat la particula X. Ei bine, la baza modelului stătea platforma franceză FP1, chiar dacă totul se întâmpla cu câteva luni înainte ca PSA să preia Opel de la General Motors. Preluarea platformei s-a datorat unui acord de cooperare semnat anterior. În ciuda unui nume nou, crossoverul a luat locul monovolumului Meriva, care era la a doua generație (2010–2017) și care, la rândul său, era semnificativ diferit de prima generație, apărută în 2003.
Primul era un monovolum urban de 4,05 m, în timp ce al doilea, chiar dacă și-a păstrat oarecum vocația, a crescut până la 4,29 m și a adoptat uși „suicide“ în spate, deopotrivă spectaculoase și practice. Crosslandul din 2017 a revenit la uși tradiționale și la dimensiuni mai mici (4,21 m). Iar în viitor, va crește din nou…
2003: MERIVA I
Cu o lungime de numai 4,05 metri, era foarte spațioasă, datorită ampatamentului de 2,63. Construită pe platforma Gamma, de la General Motors, a fost un mare succes. Aproximativ un milion de unități fiind vândute în Europa.
2010: MERIVA II
Generația a doua arată de parcă ar fi din alt film. Are cu 24 cm mai mult (însă doar unul în plus la ampatament), un nou look și o arhitectură diferită. Adică Small Platform, dezvoltată în comun de Fiat și GM.
Citește pe AutoExpert ➡ Crossland vs Captur 💡
2017: CROSSLAND I
Nu se mai numește Meriva, dar nimeni nu se îndoiește de pedigriul lui Crossland. Modelul își schimbă și platforma, adoptând-o pe cea franceză FP1, rezultat al acordului dintre Opel și PSA din 2012.
foto: Opel
