Test drive Renault Megane Sedan – Familistul convins

Într-un segment C tot mai aglomerat, dar într-o creștere constantă în ultimii 3 ani, e nevoie de caracteristici, capacități și aptitudini speciale pentru a te impune. Renault mizează pe o strategie îndrăzneață: o mașină rasată, frumoasă într-o clasă în care primează utilitatea este o raritate.

Poate că este identică cu celelalte modele din gama Megane în jumătatea anterioară a caroseriei, însă un lucru e sigur: sedanul nu este derivat din hatchback. Nu este, deci, încă o berlină apărută prin adăugarea artificială a unui al treilea volum, masiv și agresiv cu retina, în spatele unui hatchback și apoi propus exclusiv pentru piețele est-europene. Este un tot, cu o identitate clară, individuală și cu un aspect surprinzător de dinamic.

Cum adică, nu este derivat din hatchback-ul câștigător al concursului ”Mașina Anului 2017 în România”? Nu. Discuția pe care am purtat-o cu Yolinda Garcia, manager de produs Renault Megane Sedan, a relevat un lucru deosebit de clar: sedanul este o creație care a pornit separat față de restul gamei Megane, încă de la planșa de schițe. Cerințele sale au fost clare: un model cu o siluetă seducătoare, asemănătoare unui coupe. Asta și-a dorit, asta am primit cu toții. Iar cum rezultatul final este invariabil o luptă între ingineri și designeri, între rațiune și simțire, vă propun să vedem cum se intră în spate, cum se stă pe banchetă și ce volum ascunde capacul portbagajului acestui sedan-coupe.

În pofida liniei descendente a plafonului, accesul în spate este facil: nu mi-am pilit creștetul capului de cadrul ușii nici măcar o dată pe toată durata testului. Odată pătruns în mașină, un spațiu uriaș pentru genunchi mi s-a deschis: patru persoane de 1.85 m pot călători fără să se simtă restricționate. Trapa panoramică, unică în segment, inundă cu lumină habitaclul, accentuând senzația de spațiu.

Impresionează distanța dintre genunchii ocupanților de pe banchetă și spătarele scaunelor din față, cu 37 mm mai mare decât în cazul hachback-ului. Astfel, locurile din spate pot deveni cele mai vânate din mașină, mai ales când în ecuație intră și gradul înalt de confort oferit de suspensie. Apropo de suspensie, aceasta filtrează bine denivelările, dar nu lucrează foarte silențios.

Setarea cu înclinație spre confort nu afectează ținuta de drum, deși mașina nu poate fi descrisă drept o referință în segment la acest capitol: am întâlnit și adversare mai stabile. De fapt, nici direcția și nici timoneria elastică a cutiei de viteze nu îmbie la un stil de conducere sportiv. Dar, în aceeași ordine de idei, nu toți suntem piloți, așa că ceea ce pare a fi un defect, poate fi considerat o calitate de către cei ce conduc relaxat. Am testat mașina asta în Polonia, pe o distanță de 350 km, pe rute necunoscute, fără nicio urmă de oboseală.

Și cum să fiu obosit, când informațiile pe care le-am primit au fost afișate în câmpul vizual de către head-up display, iar muzica răsuna fidel prin cele 10 incinte acustice, acoperind cu ușurință sunetul motoarelor diesel? Motoarelor, da, pentru că am avut la test cele mai puternice variante cu aprindere prin comprimare: 1.5 dCi și
110 CP, respectiv 1.6 dCi și 130 CP. Dacă primul este suficient pentru a imprima o dinamică decentă mașinii, motorul mai mare se impune prin reprizele mai scurte, oferind același consum real în test: 5,4 l/100 km. De
aceea, celor care-și permit să cheltuiască în plus 900 de euro, le recomand cu căldură varianta 1.6 dCi, suficient de puternică pentru a merita diferența de preț. Dacă totuși vă decideți asupra variantei mai slabe, de 110 CP, alegerea transmisiei automate cu dublu ambreiaj EDC, cu 1.200 euro mai scumpă, vă poate aduce multe beneficii de confort la utilizarea în oraș: ambreiajul care prinde într-o zonă prea restrânsă și prima treaptă foarte scurtă a cutiei de viteze pot să consume energia șoferului.

În mers, nivelul de zgomot se menține scăzut, indiferent dacă ne referim la cel produs de vânt sau de motoare. Rularea pe autostradă este liniștitoare la viteze de până la 120 km/h, când turbulențele de aer încep să-și facă simțită prezența. Și motoarele diesel păstrează un timbru discret, fără să deranjeze în vreun fel, de aceea Megane Sedan poate fi descris drept un iubitor de autostrăzi și drumuri naționale. În oraș, montanții C groși și luneta puternic înclinată necesită prezența camerei pentru marșarier, sau măcar a senzorilor de parcare, care pot ajuta mult la manevrele în spații strâmte.

Am lăsat la sfârșit cireașa de pe tort: cel mai încăpător portbagaj din segment. Cei 550 litri se expun la simpla trecere a piciorului pe sub bara de protecție, nemaifiind necesară o mână liberă la încărcarea bagajelor. Mai mult, lățimea deschiderii este superioară celei a precursorului Fluence și face ca încărcarea obiectelor voluminoase să fie mult mai ușoară.