Mașinile care se parchează singure nu mai sunt o noutate. Și, în unele cazuri, ele pot face acest lucru chiar și fără prezența șoferului la volan. Dar nu toate sistemele au aceeași eficiență, așa cum demonstrează acest test. Text: Roberto Boni și Marco Perucca Orfei; Adaptare: Bogdan Grigorescu; Foto: Quattroruote
Probabil că nu există vreo persoană în lume căreia să-i placă să parcheze. Manevra în sine este problematică, obositoare și, de cele mai multe ori, deloc ușoară. Trebuie să-ți cunoști bine mașina, s-o manevrezi cu atenție și, de multe ori, rapid, și în plus să estimezi dacă încape în spațiul liber de parcare. Apoi să cuplezi marșarierul și să te întorci pe scaun pentru a avea o vizibilitate mai bună asupra manevrei. Senzorii de parcare și camera video pentru marșarier dau o mână de ajutor, fără îndoială, dar ideea că mașina poate face singură întreaga manevră este de-a dreptul fascinantă. Sistemele de parcare automată nu sunt noi, ci există de mai mulți ani, însă abia recent au atins un asemenea nivel încât să fie cu adevărat utilizabile.
Totul ține de progresul continuu al electronicii care, firește, supraveghează întregul proces și al senzorilor care simt tot mai precis și semnalează șoferului acustic și vizual, folosind camere de înaltă definiție, spațiul real disponibil pentru parcare. Iar acum, aceste sisteme au și prețuri acceptabile, de la câteva sute de euro pentru cele mai simple, oferite în mod uzual ca upgrade la sistemele de asistență cu cameră pentru marșarier, până la peste o mie de euro pentru cele mai rafinate și complexe. Cel puțin în teorie, acestea operează simplu: odată activat, sistemul localizează sau, mai degrabă, caută să identifice un loc liber de parcare și în măsura în care îndeplinește condițiile necesare și suficiente pentru a parca, începe manevrele. În mod normal, sistemul preia controlul direcției și lasă în sarcina șoferului comanda deplasării în spate și în față a mașinii, conform indicațiilor primite în detaliu de la instrumentele aflate la bord. Dar există, totodată, și sisteme care fac singure toate operațiunile: manevrează volanul, cuplează treapta întâi și marșarierul, accelerează și frânează.
Totuși, șoferul deține întreaga responsabilitate pentru manevre, de aceea trebuie să-și concentreze atenția asupra întregului proces, alternându-și privirea între oglinzi și imaginea transmisă de cameră pe display (dacă există), și ascultând cu atenție sunetul senzorilor de parcare. Și asta pentru că, indiferent cât de avansate sunt aceste sisteme, nu sunt capabile încă să înlocuiască în totalitate șoferul: un obstacol imprevizibil precum un mic stâlp, pilon din beton, sau, poate, un copil scăpat din mâna mamei, poate fi greșit interpretat sau chiar complet ignorat de către sistem. Fiecare sistem de parcare automată are calibrare, sensibilitate și operare specifică. De aceea, așa cum veți remarca în testul comparativ din paginile următoare, nu toate sunt la fel de eficiente.
BMW și Mercedes: parcare cu telecomanda
Mai devreme sau mai târziu (probabil mai devreme decât mai târziu) ne vom obișnui să vedem mașini care se deplasează autonom. Dar, cel puțin la primele câteva manevre, este impresionant să vedem aceste două mașini deplasându-se fără șofer la volan. Începem cu sistemul de pe Seria 7 care este cel mai simplu dintre cele două. Grație funcției Park Assistant, puteți introduce sau scoate mașina dintr-un garaj folosind cheia cu display a mașinii (Display Key, 255 euro), necesară pentru a comanda sistemul de parcare la distanță care costă 560 de euro. Este suficient să coborâți din mașină la ușa garajului, lăsând-o la un unghi de maxim 10 grade față de axa longitudinală, apoi să căutați funcția dedicată parcării prin meniul cheii. Pentru a continua operațiunea, trebuie să mențineți apăsat micuțul buton din dreapta-sus și să glisați înainte sau înapoi cu degetul pe ecran.
Din motive de siguranță, ușile se blochează, iar apoi mașina pornește spre garaj, ajustându-și traiectoria pentru a menține distanța egală între pereții laterali ai garajului sau între mașinile aflate în lateral. În timpul manevrei, Seria 7 se deplasează cu maximum 1,8 km/h și poate parcurge înainte sau înapoi distanțe de până la o dată și jumătate lungimea mașinii (7,65 m). După aceea, se oprește automat. În cazul în care apar situații neprevăzute, eliberați butonul telecomenzii și mașina se oprește. Sistemul de parcare la distanță este folositor mai ales dacă aveți un loc îngust de parcare: se evită astfel atât atingerea ușilor altor mașini sau a pereților garajului, cât și anumite mișcări de contorsionism la accesul în mașină.
Asistentul de parcare (356 euro) funcționează foarte bine la parcarea laterală: este capabil să detecteze locurile de parcare la viteze de până la 10 km/h și apoi să parcheze complet automat (prin simpla menținere a degetului pe buton, fără ca șoferul să manevreze volanul sau pedalele) în 40 de secunde, având nevoie de patru manevre. Sistemul este însă atât de puțin eficient la parcările perpendiculare, încât, ocazional, atunci când începe să facă manevrele, locul poate fi deja ocupat de altă mașină.
Pentru a parca de la distanță modelul Mercedes E 220 d, în locul telecomenzii se folosește o aplicație descărcabilă pe smartphone. Apoi, toate operațiunile se fac folosind telefonul. Ca și în cazul BMW, puteți lăsa mașina în fața garajului, fără să o aliniați perfect, apoi să selectați funcția de pe telefon și să descrieți continuu cu degetul cercul aflat pe ecran. Acest gest asigură sistemul de parcare automată că o persoană se află permanent în control. Ușile se blochează (telefonul trebuie să fie afară, cu șoferul), iar mașina se pune în mișcare, intrând sau ieșind din garaj prin rotirea suficient de amplă a volanului pentru a fi manevrată în spații strâmte.
Telefonul comunică cu mașina prin intermediul conexiunii Bluetooth, iar mașina se mișcă pe o distanță considerabilă, verificând permanent obstacolele. Pachetul parcare de la Mercedes (1.740 euro, preț care include și camera de 360° și parcarea la distanță), a fost mai eficient decât sistemul de parcare la distanță de la BMW. E 220 d poate parca și dacă are o distanță de doar 30 cm pe fiecare parte. Desigur, ca și celelalte modele din paginile următoare, ambele modele germane pot parca cu șoferul la volan. Rezultatele acestei probe mai tradiționale pot fi găsite mai jos.
Cu Parking Pilot (1.020 euro) puteți parca lateral sau perpendicular doar dacă vă aflați la volan. Autoturismul detectează spațiul liber fără probleme și apoi puteți alege să continuați operațiunea de parcare (complet automat) . Dispozitivul funcționează bine, dar la parcarea perpendiculară necesită un spațiu mare de manevră, inclusiv la ieșirea din parcare. Totuși, întreaga operațiune durează doar 40 de secunde. La parcarea laterală, sistemul are un comportament asemănător cu cel de pe BMW-ul Seria 7.
Cele mai rapide: Peugeot 3008 și Citroën C4 Cactus
Testele încep cu identificarea automată a locurilor de parcare laterală. Pentru asta, am montat balize care să limiteze locul de parcare în funcție de lungimea mașinii și am observat cât de repede detectează sistemul locul liber. Apoi am început manevrele de parcare, la care am punctat timpul necesar parcării propriu-zise, numărul manevrelor, acuratețea lor și alte aspecte definitorii. Ulterior, am restrâns spațiul de parcare și am repetat scenariul. Progresul înregistrat de aceste sisteme raportat la anii trecuți este evident. Privind rezultatele testului din aceste pagini, este clar că toate sistemele sunt capabile să ducă la bun sfârșit o manevră de parcare laterală. Diferențele dintre ele sunt legate doar de timpul în care fac manevrele și de mărimea locului în care pot parca. Totuși, diferențe mai mari se înregistrează în cazul parcării perpendiculare. În primul rând, nu toate sistemele au această funcție, iar altele nu sunt prea pricepute la această manevră. În schimb, alte mașini parchează perpendicular într-un mod de-a dreptul dezinvolt. Referitor la parcările laterale, cele mai performante sisteme sunt cele de pe Citroen Cactus și Peugeot 3008, care reușesc să încheie manevrele propriu-zise în doar 25 de secunde (în patru, respectiv două manevre). În cele din urmă, Cactus este campionul parcării laterale, reușind să se strecoare într-un loc cu doar 64 cm mai mare decât lungimea sa, fără să atingă mașinile din față și din spate sau bordura. Întreaga manevră a durat puțin peste un minut.
Audi A4 Allroad
Sistemul de asistență la parcare de pe A4 este semi-autonom, pentru că șoferul trebuie să accelereze, să frâneze și să manevreze cutia de viteze. În combinație cu transmisia automată, șoferul poate controla mișcarea față-spate doar apăsând gradual pedala de frână. Sistemul se comportă foarte bine: recunoaște imediat locurile de parcare și eventualele obstacole și parchează lateral din patru manevre. Sistemul Park Assist costă 1.191 euro.
Citroen C4 Cactus
Sistemul automat de parcare de pe Cactus (464 euro la Shine, 1.006 euro la Feel) nu știe să parcheze perpendicular, dar altfel funcționează bine: găsește mereu locurile de parcare și se strecoară și în spații strâmte (cu numai 64 cm mai lungi decât mașina) într-un timp rezonabil (totul durează 70 de secunde). Nu îi afișează șoferului liniile de ghidaj din timpul manevrelor de parcare. Acesta poate să se bazeze doar pe senzorii de parcare.
Ford Focus
Cu 550 euro se poate comanda sistemul Active Park Assist pentru Focus, care permite parcarea laterală și pe cea perpendiculară (dar nu și ieșirea din parcare). Sistemul a punctat bine, recunoscând locurile de parcare chiar și la viteze de 20 km/h și efectuând manevrele rapid și precis în spații mici. Curios, timpul necesar parcării laterale coincide cu cel aferent parcării perpendiculare.
Hyundai Tucson
Un pic indecis este sistemul Smart Parking Assist de pe Tucson, oferit standard în echiparea Luxury Pack +. Sistemul cere doar puțin efort din partea șoferului pentru a alinia corect mașina la parcările laterală și perpendiculară: acestuia îi este indicat să rotească volanul și apoi să cupleze marșarierul. În schimb, sistemul identifică obstacolele doar dacă mașina se manevrează lent. Pe de altă parte, locurile destinate persoanelor cu handicap sunt recunoscute rapid.
Peugeot 3008
Activat printr-o iconiță aflată pe display-ul tactil aflat pe consola centrală, sistemul Park Assist de pe 3008 (inclus în Visiopark 360°, 402 euro în echipările Allure, GT Line și GT) ar fi fost mai simplu de activat printr-un buton fizic dedicat. Oricum, sistemul recunoaște bine locurile libere și parchează bine atât lateral, cât și perpendicular (dacă spațiile sunt suficient de mari). În primul caz, însă, șoferului nu îi este indicat când să frâneze: acesta trebuie să se bazeze doar pe senzorii de parcare.
Renault Megane
Sistemul Easy Parking de pe Megane (500 de euro, la Intense) identifică cu greu obstacolele: le recunoaște doar pe cele aliniate cu linia exterioară a locului de parcare. Dincolo de această precizare, sistemul parchează corect lateral, chiar dacă în spații mici sunt necesare opt manevre, deci parcarea durează mult. În schimb, mașina parchează perpendicular în spații normale din doar trei mișcări, dar la sfârșit, spatele nu este perfect aliniat.
Toyota C-HR
Sistemul Simple-Intelligent parking assist de pe C-HR (în serie la dotarea C-Lassy) funcționează bine, găsește spațiile fără eroare și anunță șoferul printr-un semnal sonor când să cupleze marșarierul. Display-ul cu indicațiile poate fi, totuși, mascat de spițele volanului la rotirea acestuia. La parcarea laterală, mașina intră în spații reduse, dar numărul manevrelor crește de la șase la opt și astfel timpul se lungește destul de mult.
Volvo S90
Sistemul Park Assist Pilot de pe S90 (780 euro) este foarte eficient și rapid în identificarea locurilor de parcare (funcția este permanent activă) și recunoaște orice obstacole aflate pe locul de parcare, împiedicând accesul mașinii. Mașina parchează lateral fără dificultate, dar atinge mereu bordura cu roata din interior. La parcarea perpendiculară, dacă spațiul este foarte mare îl poate confunda uneori cu parcare laterală. Dacă însă e identificat corect, parchează rapid.
