DTM-ul este o competiție cu un segment fidel de fani la noi, spectacolul ajungând mai greu la publicul român. Dacă e posibilă, experiența live poate da totul peste cap. Mai vreau!
Am avut ocazia să particip alături de patru prieteni la ultima etapă a sezonului 2012 din Deutsche Tourenwagen Masters. Campionatul German de Turisme (DTM) este cea mai puternică întrecere națională de gen din lume. Ca fan declarat al raliurilor, recunosc faptul că n-am fost niciodată un împătimit al întrecerilor pe circuit, hiper-tehnologizarea Formulei 1 din ultimii ani, și scaderea direct proporțională a spectacolului oferit, având (poate) un rol important în această direcție. Am plecat deschis totuși către circuitul de la Hockenheim, și bine-am făcut, pentru că ce-a urmat a fost senzațional.
Ultima etapă, “DTM Finale” așa cum a fost promovată în Germania, îi găsea pe cei de la Mercedes-Benz pe primele poziții ale clasamentelor, cu șanse mări să fie încoronați în clasamentul constructorilor. În primul an de la revenirea în DTM după aproape 20 de ani de pauză, BMW stătea excelent, păstrând de asemenea șanse reale pentru ierarhiile finale. După succesele repurtate în Campionatul Mondial de Turisme (WTCC) și în American Le Mans Series, inginerii BMW au fost convocați pentru o nouă provocare. Întoarcerea în DTM, care nu se putea face oricum, ci doar cu rezultate notabile. Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, la linia de start erau prezenți toți cei trei mari constructori premium din Germania (Audi, BMW și Mercedes-Benz), așa că ambițiile erau cu atât mai foarte mari.
În comparație cu competitorii care au înscris câte patru echipe în campionat, BMW a aliniat doar trei: Team Schnitzer (Bruno Spengler și Dirk Werner), BMW Team RBM (Andy Priaulx și Augusto Farfus) și BMW Team RMG (formată din campionul DTM 2011, Martin Tomczyk și Joey Hand. Automobilul de concurs, BMW M3 DTM a fost dezvoltat de la zero de specialiștii de la divizia BMW Motorsport. Maşina este propulsată de motorul BMW P66. Echipat cu restrictoarele de aer specificate în regulament, propulsorul V8 poate dezvolta aproximativ 480 CP.
Weekend în ritm M3
Ziua de sâmbătă este, conform programului DTM, rezervată calificărilor, dar desfășurătorul zilei mai rezervă și alte competiții alergate în Germania. Scirocco Cup, Carrera Cup și Formula 3 Euro Series completează excelent evoluția bolizilor DTM. Aria circuitului HockenheimRing se transformă în furnicar uman, fanii fenomenului făcându-și apariția pe metereze încă de la primele ore ale zilei. De fapt, pot spune că DTM-ul, asemenea oricărei competiții automobilistice din occident, este un ritm de viață. Ca spectator ai posibilitatea să te cazezi în imediata apropiere a circuitului, sau să campezi tot acolo, simțurile-ți vor fi greu încercate de terasele unde specialitățile zonei sfârâie pe grătare, iar berea e un soi de religie. Chiar și în tribune, unde neamțul înțelege perfect că a bea o bere reprezintă întregirea sărbătorii, și nu prilej de dat în stambă, cum fac de cele mai multe ori conaționalii noștri.
Zona paddok-urilor este loc de pelerinaj iar oamenii au acces în mai multe zone decât mi-aș fi imaginat, chiar și fără vreo acreditare specială. Blitz-urile aparatelor de fotografiat nu contenesc, iar magazinele oficiale sunt alomerate până la refuz; fiecare vrea să plece cu câte-o amintire, de la un pix banal cu marca preferată, până la obiecte vestimentare de sute de Euro. DTM-ul este o afacere din care toată lumea are de câștigat. E prilej de concedii pentru familii întregi, de la mic la mare, și moment în care se vor naște multe vise legate de pilotaj.
Revenind la competiție, după-amiaza programează sesiunea de calificări DTM, iar cel mai rapid se dovedește a fi Augusto Farfus (BMW). Al doilea pe grilă se poziționează Gary Paffett de la Mercedes-Benz, liderul clasamentului general înainte de ultima etapă; al treilea loc este ocupat de Bruno Spengler, cel mai bine clasat pilot BMW și singurul care i-ar fi putut încurca socotelile lui Paffett. După calificări se desfășoară primele curse din Carrera Cup și din Formula 3 Euro Series, apoi cortina se trage peste circuit. Chiar dacă lucrurile par liniștite, tensiunea este la cote maxime. Îmi și imaginez ce noapte a urmat pentru actorii principali din DTM.
Duminică urma bătălia finala, momentul de totul sau nimic pentru unii. Piloții sunt prezentați fastuos, în modele decapotabile ale producătorului pentru care concurează, asemenea marilor gladiatori înainte de a păși în arenă. A urmat cel mai emoționant moment al evenimentului de la Hockenheim, când Alex Zanardi, fost pilot BMW și proaspăt campion paralimpic a făcut un tur de onoare în bicicleta ce i-a adus aurul la Londra. Printre rafalele de aplauze am primit o lecție de viață colosală, asistând la un monument de ambiție din partea celui care și-a pierdut ambele picioare într-un accident de cursă terifiant, dar care a știut mereu să o ia de la capăt.
Startul cursei, ușor haotic, urma să se dovedească punctul cheie al weekend-ului și, mai mult, al sezonului 2012. Farfus a plecat bine, Paffett ezitant și-i cedează imediat poziția lui Spengler. Puternic motivat de contextul favorabil, canadianul de la BMW Team Schnitzer a forțat și într-un duel fratricid îl depășește și pe Farfus. Au urmat 70 de minute de tensiune maximă, Paffett l-a depășit pe Farfus și a declanșat un atac susținut pentru prima poziție, pentru că era în punctul de totul sau nimic pentru Mercedes-Benz. Spengler a fost cerebral și a rezistat până la final, trecând linia de sosire acompaniat de un frumos foc de artificii. Titlul în DTM pentru canadian, primul din carieră, titlul la constructori pentru BMW, în chiar primul sezon de la revenire și titlul la echipe pentru BMW Team Schnitzer.
Fără nici un fel de exagerare, am asistat la un spectacol grandios, marcat perfect de o întâmplare de la intrarea în zona de ospitalitate BMW. Mulțimea agitată de oameni ce aștepta pentru poze și autografe s-a liniștit deodată la auzul primelor acorduri ale unei melodii, pentru ca la refren să se dezlânțuiască toți, ca într-un cor ad-hoc: „An Tagen wie diesen, wünscht man sich Unendlichkeit.
An Tagen wie diesen, haben wir noch ewig Zeit, Wünsch ich mir Unendlichkeit“ (În zile ca acestea îți dorești eternitatea. În zile ca acestea nimic nu ne presează, Îmi doresc eternitatea“). Versurile aparțin Formației Die Toten Hosen, melodia Tagen Wie Diese fiind adoptată de Spengler cu ocazia primei victorii la BMW, obținută pe Luasitzring, ca mai apoi să devină imnul BMW 2012 în DTM. Concluzia este simplă: Das ist Motorsport!
Radu Gurămultă
